anale 8.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

178 OH. OLTEANU ŞI GH. PAM!'ILIntr-o primă aproximaţie capacitatea de producţie poate fi apreciatăprin urmărirea acumulării de substanţă uscată. Viteza de acumulareeste determinată însă de următorii factori: (1) intensitatea radiaţieisolare, (2) viteza de asimilare a organelor capabile de fotosihteză, (3) dimensiuneasistemului fotosintetic (suprafaţa foliară) şi (4) pierderi deglucide prin respiraţie (M O N TEl T H, 1976).NI CIP O R O VIe 1 şi colab., (1961) apreciază că 90-950/0 dinsuprafaţa uscată se acumulează în procesul de fotosinteză din masa foliarăa plantelor, ceea ce explică lnarea inîportanţă a acesteia. Cunoaş,­terea şi urmărirea creşteriii masei folliare la unele culturi agricole de....·alungul perioadei de vegetaţie are mare însemnătate atît pentru practică,cît şi pentrumunoa de eercetare (L A ZAR O V, 19(7).Metodele pentru determinarea suprafeţei foliare sînt n1ultiple şi,în funcţie de exactitatea şi pretabilitatea la determinările de serie, prezintăavantaje sau dezavantaje.In studiile care se fac în cîmp, ideală ar fi găsirea unor metode caresă întrunească maximum de exactitate şi să se preteze la determinăride serie.MATERIAL ŞI METODA DE CERCETARE. S-a lucrat cu două soiuri decartof, Bintje şi Măgura, cultivate în s~ră. Determinările de suprafaţă foliară s-aufăcut la înflorire, moment în care se consideră că frunza şi-a încheiat creşterea.Pe un număr mare de plante s-au făcut o serie de măsurători biometrice privindinălţimea plantei, numărul de frunze, numărul de internodii, lungimea frunzeloretc.In pPezenta lucrare cu caracter metodologie, vom insista asupra moduluiîn care au fost luate unele date biometrice pentru a putea uniformiza luarea probelorîn experienţele cu cartof.Inăilţimoo plantei s-a considerat de la p-rimele rădăcini pînă la meristemulde creştere din vîrful tulpinii principale, în cazul cînd măsurătorile se fac în momentulînflor,itului. Dacă se depăşeşte această fază, se consideră drept punct superiorinserţia pedunculului floral pe tulpină.Lungimea frunzei s-a luat de la 'inserţiafoliolei terminalle a respectivei frunze.frunzei pe tulpină pînă la vîrfulPenrtl"ll determinarea suprafeţei frunzei, s-au desenat contururile foliolelorpe o hîrtie de calc, după care acestea s-au decupat şi s-au cîntărit la o balanţăanalitică. Prin cîntărirea unei suprafeţe cunoscute din acelaşi sort de hîrtie s-a determinatg·reutatea specifică a hîrtiei, corespunzător unităţii de suprafaţă. Princalcul s-a putut deltermina ulterior suprafaţa fiecărei frunze în parte.S-au cal'culat corelaţii atît între suprafaţa frunzei şi lungimea sa cît şi cucele1alte date biometrice în vederea găsirii unei ecuaţii prin care, bazaţi pe cîtevadate biom~trice, să putem calcula suprafaţa frunzelor sau a întregii plante.REZULTATE OBŢINUTE. in figura 1 este redată dispunerea punctelorreprezentînd suprafaţa frunzelor funcţie de lungimea lor. Dupăcum se poate observa, punctele se dispun grupate în jurul unei curbecare dovedeşte existenţa unei corelaţii foarte strînse între aceste douămărimi. In vederea găsirii unui tip de ecuaţie care să descrie cît maifidel această curbă s-au testat mai multe forme de ecuaţii (modele) caredescriu relaţia între cele două mărimi. Aceste ecuaţii sînt redate în ta....belul 1 unde se indică şi coeficientul de corelaţie obţinut, cît şi determinaţia.