Iliada latină un studiu de caz - Clasice.ro

și <strong>de</strong> atenția pe care autorul o acordă indicațiilor și ju<strong>de</strong>căților
exprimate <strong>de</strong> Quintilian:
Quint. inst. 12, 10, 64
Nam et Homerus breuem qui<strong>de</strong>m cum iuc<strong>un</strong>ditate et propriam
(id enim est non <strong>de</strong>errare uerbis) et carentem superuacuis
eloquentiam Menelao <strong>de</strong>dit, quae s<strong>un</strong>t uirtutes
generis illius primi, et ex ore Nestoris dixit dulciorem
melle profluere sermonem, qua certe <strong>de</strong>lectatione nihil
fingi maius potest: sed summam expressurus est in Vlixe
fac<strong>un</strong>diam et magnitudinem illi uocis et uim orationis
niuibus [et] copia uerborum atque impetu parem tribuit.
Ori tocmai lui Menelau, Nestor și Odysseu, mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> elocință,
Baebius le atribuie acele ῥήσεις, atît <strong>de</strong> apreciate <strong>de</strong> Quintilian.
Cît privește faimoasa rugă adresată <strong>de</strong> Priam lui Ahile, aceasta
reprezenta <strong>un</strong>a dintre acele teme <strong>de</strong> controuersiae obișnuite pentru
exercițiile din școlile <strong>de</strong> retorică. Pasajul este consi<strong>de</strong>rat <strong>de</strong> Quintilian
<strong>un</strong> exemplu perfect <strong>de</strong> epilog:
Quint. inst. 10, 1, 50
Nam epilogus qui<strong>de</strong>m quis umquam poterit illis Priami
rogantis Achillem precibus aequari? Quid? in uerbis,
sententiis, figuris, dispositione totius operis nonne humani
ingenii modum excedit?
Alte teme homerice c<strong>un</strong>oscute și studiate în școlile <strong>de</strong> retorică,
pentru exercițiile <strong>de</strong> confirmatio și refutatio sînt preluate și <strong>de</strong>zvoltate
<strong>de</strong> Baebius. Un exemplu îl reprezintă Tersit, <strong>de</strong>scris cu
amăn<strong>un</strong>te:
Il. Lat. 136-139
hic t<strong>un</strong>c Thersites, quo non <strong>de</strong>formior alter
uenerat ad Troiam nec lingua proteruior ulli,
bella gerenda negat patrias hortatus ad oras
uertere iter;
23
Apoi profeția din Aulida, preluată cu grijă, probabil pe filieră
ovidiană, sau catalogul trupelor, care, în ciuda relativei sale monotonii,
era <strong>un</strong> loc com<strong>un</strong>, preluat și acesta cu multă grijă, cum se
întîmplă în general cu episoa<strong>de</strong>le primelor cînturi ale Ilia<strong>de</strong>i. Astfel
<strong>de</strong> observații ne duc cu gîndul la <strong>un</strong> poem conceput și redactat
<strong>de</strong> <strong>un</strong> literat al epocii neroniene, poate <strong>un</strong> dascăl, în tot <strong>caz</strong>ul <strong>un</strong>
personaj familiarizat cu școala și aflat în vecinătatea ei. Probabil
însă ca scopul primar al poemului nu a fost <strong>un</strong>ul didactic, <strong>de</strong>oarece
o epitomă în sensul strict al cuvîntului ar fi trebuit să acor<strong>de</strong> o
atenție egală cînturilor și motivelor homerice, p<strong>un</strong>înd accent mai
curînd pe transmiterea imparțială a conținutului. Cu totul alta este