Ioan Silviu Nistor CARDINALUL IULIU HOSSU –PILDÃ DE STATORNICIE ÎN CREDINÞÃ ªIDEMNITATE 109Radu Preda ARTA LUISILVIU ORAVITZAN 113Adrian Þion „GHEMUL MAGIC“ AL FANTEZIEI ÎNLEONCE ªI LENA 120Horea Porumb LA CUZCO,ÎNAINTE ªI DUPÃ 122Pavel Constantin CARICATURI 125Virgil Mihaiu DIPLOMAÞIECULTURALÃ ROMÂNO-BRAZILIANÃ PRIN POESIE ªICÂNT 126Coperta ºi ilustraþiile numãrului: Silviu Oravitzan2Redacþia: Aurel Rãu, publicist comentator, membru fondator. Redactor ºef: Adrian Popescu.Secretar general de redacþie: Octavian Bour.Publiciºti comentatori: Ruxandra Cesereanu, Victor Cubleºan, Ioan Pop-Curºeu, Teodor Tihan;redactor asociat: Virgil MihaiuConsiliul consultativ: Leon Baconsky, Caius Traian Dragomir, V. Fanache, Gheorghe Grigurcu,Camil Mureºanu, Petru Poantã, Nicolae Prelipceanu, Petre Stoica,Nicolae ªarambei, Ion VladE-mail: steauacj@gmail.comRevista se gãseºte de vânzare la chioºcurile „Rodipet“ din þarã, la chioºcul din faþa Muzeului Literaturiidin Bucureºti ºi la sediul redacþiei: 400091 Cluj, Str. Universitãþii nr.1, tel. (0264)594382Pentru abonamente adresaþi-vã Redacþiei Publicaþiilor pentru Strãinãtate, Piaþa PreseiLibere nr. 1, 013701 Bucureºti – România, C.P. 33-28, Tel. (021)3178839, Fax (021)3179149Cont RO27TREZ 7015009XXX00029, precum ºi la oficiile poºtale din þarã.Revista <strong>Steaua</strong> încurajeazã dezbaterile de idei, polemicile principiale, dar nu se identificãneapãrat cu opiniile exprimate de acestea.Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor aparþine autorilor.ISSN 0039 - 0852
EDITORIALPrimavara parizianaAdrian Popescu)))Salonul cãrþii de la Paris, tradiþionalaîntâlnire de primãvarã a editorilor, scriitorilor ºicititorilor, desfãºuratã la Porte de Versailles, aavut ca invitatã specialã în acest an literaturamexicanã, cea care cunoºtea un momentexpoziv prin amploarea traducerilor ºi la noi, prinanii 70. Din partea României, GabrielaAdameºteanu, Nicolae Prelipceanu, DanielCristea–Enache ºi alþii au fost niºte veritabiliparteneri de dialog cultural dezinhibat,promovând alteritatea ºi libertatea.Tot subaceastã sintagmã, care trebuie desigur fãcutãvie, umplutã cu pasiune, tact ºi mai ales talent,pentru a fi eficientã, s-a desfãºurat ºi proiectulEclosion, susþinut de Uniunea Scriitorilor dinRomânia, mediatizat de ICR, Paris, concret oîntâlnire a poeþilor Gabriel Chifu, Nichita Danilov,Dinu Flãmând, Magda Cârneci, directoarea ICRParis, bursierul Cosmin Perþa, subsemnatul, cupublicul parizian. Proiectul amintit a fostcoordonat cu competenþã ºi distincþie deRoxana Sicoe-Tirea Baudouin, poetã recentpremiatã de Cartea româneascã pentru volumulîn manuscris Okii, dar ºi cadru universitar,stabilitã la Paris, de mai mulþi ani. Ea s-a dovedito organizatoare excelentã a unor memorabileîntâlniri, cea de la Casa Poeziei, din SaintQuentin-en-Yvelines, ºi cea de la BibliotecaUniversitãþii de la Versailles, Saint Quentin-en-Yvelines. Prima a beneficiat de aportulexperimentatului, comunicativului JacquesFournier, care a antrenat autorii români invitaþiaici, la Cea de a patra Bienalã de Poezie(acþiune cu impact în zona Parisului, printr-unprogram de lecturi, conferinþe, dezbateri etc.) nudoar la consistente lecturi, dar la scurte confesiuniliterare, biografice, estetice. Cea de adoua a întâlnire, cea de la Bibliotecã a avut-odrept gazdã pe Nathalie Lepoupon, iar recitalurilepoeþilor români deja amintiþi au fosturmate de discuþii cu asistenþa, unde criticul DanCristea ºi Dinu Flãmând, mai ales, au conturatcadrul istoric ºi atmosfera anilor 68, 71, 80, 90,pânã la mai cunoscutul, de cãtre francezi, 89.Tot la început de primãvarã timpurie înparcurile oraºului, pe lângã Grand Palais, undeo expoziþie Andy Warhol strânsese lume multãla coada pentru avangarda anilor 60, sau în parculcare dã spre Tuileris de la Champs ElyséesClémenceau, ori de-a lungul podului Alexandrual III-lea, pe unde am flanat bucuroºi de blândeþeavremii, o ceremonie de decernare a PremiuluiBenjamin Fondane, la Palatul Béhague, subpatronajul ambasadorului nostru la Paris,Theodor Baconsky, premiu oferit de ICR,Bucureºti, ºi care a umplut somptuosul Salonauriu cu invitaþi de marcã. Horea RomanPatapievici, în calitatea sa de director al ICR, aînmânat Premiul internaþional de literaturãfrancofonã, instituit de ICR, scriitoarei de originevietnamezã Linda Le. Nãscutã în 1962, la Dalat,o fermecãtoare metisã cu casca pãrului acoperind,ca o perdea, uºor sprâncenele, Linda Leeste, aflãm din prezentarea ICR, autoareaapreciatei scrieri Evanghelia crimei, 1992, avolumului Calomnia, 1993, tradus în mai multelimbi. Trilogia sa, consacratã morþii tatãlui, esteeditatã de acelaºi Christian Bourgois. Dupã 2000,Linda Le mai apare cu opt titluri, ceea ceînseamnã cã opþiunea juriului român de a-iacorda premiul de francofonie a fost binemotivatã.Nu a lipsit din programul vizitei noastre niciîntâlnirea cu Nicolae Manolescu, în salonul dela Bouillon Racine, vestitul restaurant în stil Artnouveaux, semn arhitectural al anilor debunãstare dinainte de primul, apoi dintre dintrerãzboaie, de lejeritate a vieþii, unde artistulînflorea chiar dacã-i ajungea deseori o baghetãºi o sticlã de Beaujolais, pentru a supravieþui.Discuþia a atins ºi criza economicã generalã, ºisituaþia colegilor noºtri de la RFI, Flãmând,Iorgulescu, Iluþiu, Viºniec, unde se vor facerestructurãri, urmare a unui conflict dintrepoliticieni ºi patronul apreciatului post de radio,dintre acesta ºi redactorii francezi, posibil ºi ceiromâni dacã se vor face disponibilizãri.Nichita Danilov a cãutat absint la Paris, n-agãsit, poate nu a cãutat el unde trebuia, sau poatenu mai era rafinata licoare decât în fantasmelepoeþilor, s-a mulþumit deci cu vin roºu de Rhônesau Bordeaux, dar a aruncat o sticlã cu poeme înSena. “O anotimpuri, o castele...”Franþa – visul scriitorului român rãmâne omare putere culturalã, unde la cei 64 de milioanede locuitori, producþia de carte pe un an atingecifra de 64.000.Chiar dacã Spania pare sã fiemai productivã, iar Statele Unite ºtiu promovacartea la nivel planetar, vechiul farmec universalal Parisului se menþine intact. Tradiþia solidã,onestã, formatoare de caractere se amestecãsubtil aici cu noutatea cea mai impertinentã.3
- Page 1: evistã lunarã editatã de Uniunea
- Page 5 and 6: Academie, ºi care sunã astfel:“
- Page 7 and 8: Istoria criticã a literaturii rom
- Page 9 and 10: oricui ascultã vocile din exterior
- Page 11 and 12: omânã” (p. 1394). În Istoriacr
- Page 13 and 14: privitoare la un subiect îl conduc
- Page 15 and 16: picioarele pe pãmânt ori cu capul
- Page 17 and 18: Oricum, toate aceste greºeli nusî
- Page 19 and 20: CENTENARCONSTANTIN NOICADespremoart
- Page 21 and 22: convins “cã egiptenii aveau pede
- Page 23 and 24: ca ºi romanticul (ne referim la op
- Page 25 and 26: agenþie secretã nu i-ar fi pututs
- Page 27 and 28: Manifeste literare nouãzecisteDeli
- Page 29 and 30: avant la lettre nu a fost DimitrieB
- Page 31 and 32: Alexandru JurcanTRECUTUL APRINSMi-a
- Page 33 and 34: Dincolo de totalitarismComunismul
- Page 35 and 36: tehnic de efect al romanului, relua
- Page 37 and 38: CONFLUENÞEExista un scriitor.Îl i
- Page 39 and 40: ealitatea este opresivã.Esterházy
- Page 41 and 42: Adrian Bodnaru(n. 4 octombrie 1969,
- Page 43 and 44: miraculosului. Ulterior, cititoruls
- Page 45 and 46: faptul cã subiectul visului vascã
- Page 47 and 48: ªtefan Bolearumoarenu mi-e teamã
- Page 49 and 50: Ioan MuºleaText.110Abia într-un t
- Page 51 and 52: De-abia apoi arta ºi voceaumanã.C
- Page 53 and 54:
Încã de la început (dincopilãri
- Page 55 and 56:
ai-iii, ee-ii, ae-ai-ae ei ai oo oc
- Page 57 and 58:
semãna niciodatã cu aceea pecare
- Page 59 and 60:
J. -M. T: Poetul este aici, peaceas
- Page 61 and 62:
Aniversãri culturale ºi pedagogic
- Page 63 and 64:
este în tocmai o piesã la limitad
- Page 65 and 66:
fapt infuzia principiului dupã car
- Page 67 and 68:
gândire. E drept, se ºi gloseazã
- Page 69 and 70:
Despre învatamântul,medical româ
- Page 71 and 72:
formaþia mea de medic, dar nuam av
- Page 73 and 74:
Clinica V Medicalã, condusãde Pro
- Page 75 and 76:
Urgenþã modern? Vã rãspundtot e
- Page 77 and 78:
trebui sã aibã salariile cele mai
- Page 79 and 80:
stupefiantã, grotescã ºi deseori
- Page 81 and 82:
CRONICA LITERARÃPovestasulamoros ,
- Page 83 and 84:
înlocuieºte mijloacele mai variat
- Page 85 and 86:
de naraþiune, aº fi jurat cã þi
- Page 87 and 88:
schimbãrile vremii, dar, fãrã ca
- Page 89 and 90:
Scrisori inediteIntelectuali român
- Page 91 and 92:
momentul a trecut, timpul s’acons
- Page 93 and 94:
CÃRÞI CÃRÞI CÃRÞI CÃRÞI CÃ
- Page 95 and 96:
punþi se concretizeazã în diluþ
- Page 97 and 98:
unei zone tendenþios mitologizate,
- Page 99 and 100:
anamnesis fervent încercarea derep
- Page 101 and 102:
Lumea Nouã, Paradisul, nativii,cã
- Page 103 and 104:
lirismului practicat de NicolaeDrã
- Page 105 and 106:
amintirea ce nu se vreareordonatã
- Page 107 and 108:
Locurile ca locurile, darpersonajel
- Page 109 and 110:
Cardinalul Iuliu Hossu -pilda de st
- Page 111 and 112:
Steaua, la un nou ceas aniversar(ur
- Page 113 and 114:
Arta lui Silviu OravitzanContext es
- Page 115 and 116:
ãspundã într-o manierã tranºan
- Page 117 and 118:
homo religiosus se datoreazãprofun
- Page 119 and 120:
muleazã astfel impresia avutã în
- Page 121 and 122:
mobilitate interpretativã remarcab
- Page 123 and 124:
fanfarei, ba la stânga, ba ladreap
- Page 125 and 126:
caricaturaPAVEL CONSTANTIN125
- Page 127 and 128:
România: În 1880 sosea înBrazili
Change language