Steaua 4_5_ 2009.pmd

Norman Maneasau exilul internsi extern,Mara Magda Maftei24Norman Manea publicã laEditura Polirom în 2008Sertarele exilului. Dialog cuLeon Volovici, sau istoria unuievreu care a suportat exilulintern în propria þarãcomunistã ºi pe cel externgraniþelor României, dupãplecarea sa din þarã. NormanManea a suferit de douã ori,pentru cã s-a nãscut evreu ºipentru cã a trãit în Româniacomunistã. Antisemitismul aexistat pretutindeni ºi avem tottimpul senzaþia cã aceastã urãare rãdãcini religioase. Dinacest punct de vedere, lumease împarte în douã: antisemiþiºi indiferenþi. Totul e precar,dar antisemitismul face partedin acele resentimente puternicepe care nici cea maicumplitã ciumã nu le-ar puteaºterge de pe faþa pãmântului:„...oricâte suferinþe ar provoca,rãmâne o provocare jalnicã”,scrie Norman Manea ºi trebuiesã-l credem. Dacã noi, ceilalþi,în majoritate, ne trezim înfiecare zi cufundaþi în propriileprobleme, evreii au deînfruntat, la propriu ºi la figurat,ºi teama cã s-au nãscut evrei.Dispute pe care o lumelimpede ºi logicã nu le-arputea înþelege. Urãºti pentrucã ai o motivaþie, ºi aceastãmotivaþie a fost creatã istoricde cãtre naþional-socialismulnazist, iar religios de cãtre unIuda care ºi-a trãdat maestrul.Existã însã ºi cauzeeconomice, evreii ºtiu sã facãnegoþ, sunt produsul parcãfiresc al capitalismului, iar înRomânia capitalismul a fostnaturalizat de cãtre evreiiînsiºi în perioada interbelicã,dacã ar fi sã le dãm crezare,ºi trebuie, unor autori precumªt. Zeletin sau Keyserling.Apoi evreii au abuzat, iarstarea lor de prosperitate nus-a acomodat prea bine cumizeria românilor, care auprofitat de contextul europeanantisemit pentru a le reclamaacestora apetenþe economiceºi istorice exagerate. Cinevatrebuia sã fie de vinã. Pentruo perioadã au fost evreii. Darromânii sunt în general unpopor pasiv, cuminte, incapabilde resentimente rasiale. Doarimpulsurile „exterioare” îi potprovoca, aþâþa. În rest,nealimentaþi, dorm liniºtiþi înneajunsurile lor, dupã cumremarcã ºi Norman Manea învolumul sãu de dialoguri cuLeon Volovici: „mi se pãreaindecent, în contextul anilor 80,sã te plângi de antisemitism,când totul era în jur un dezastru”.Când evreii fãceau coadã pentrudepunerea actelor de emigrareîn Israel, Norman Manea refuzãsã plece. El se simte mai multscriitor decât evreu, dupãpropriile sale declaraþii, unscriitor român, care a muncitmult ºi a avut un destincomplicat într-o Românieslugarnicã în faþa oricãreistãpâniri a momentului.Intelectualii români de laSãptâmâna, Luceafãrul sauFlacãra, oportuniºtii epocii, nuaveau cum sã vadã cu ochibuni un scriitor evreu.Trebuiau sã loveascã pentrucã doar aºa îºi dovedeaufidelitatea faþã de sistem.Când în sfârºit a hotãrât sãemigreze din România, spresfârºitul perioadei comuniste,din vremurile pe care nimeninu le mai suporta ºi nu le maicredea sfârºite, plecarea îidistruge „echilibrul fragil”.Ajunge mai întâi în Germania.„Germania....e legatã definitivde destinul evreiesc. Nicinemþii nu vor scãpa vreodatã,nici noi (sublinierea neaparþine), de acest nod, înpiatrã. La Berlin, un an, în 87,nu am putut evita trecutul.Pentru nemþi, eram un evreuromân care a fost deportat”.Nu sunt de acord cu aceastãurã structuralã împotrivaevreilor, pe care Manea oalocã caracterului românilor.Românii voiau ºi vor sãmãnânce; dacã Ceauºescu learfi dat de mâncare, nicio