12.07.2015 Views

Managementul sistemului medico-tehnic în Republica ... - Ion Mereuta

Managementul sistemului medico-tehnic în Republica ... - Ion Mereuta

Managementul sistemului medico-tehnic în Republica ... - Ion Mereuta

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>Ion</strong> Mereuţă, Vlad Gherman, Victor Ciupercăîn instituţiile medicale, se explică ca regula nu prin creşterea capacităţilorde autofinanţare a acestor instituţii, dar în majoritatea cazurilor prindonaţiile şi creditele primite de Guvernul R.Moldova pe parcursulultimilor ani.În ce priveşte importul de utilaj medical pe ţări, în anul 2000 au fostînregistrate următoarele rezultate: Germania – 31%, SUA – 5%, MareaBritanie – 5%, Franţa – 10%, Japonia – 25%, Rusia – 6% (sursa -InfoNet, anul 2002).Tehnica medicală produsă în fosta URSS a fost pînă nu demult tipprioritar disponibil în spitalele fostei RSSM, 70-80% din aparataj fiindde producere rusească. De fapt, asistenţa umanitară din Europa deVest, SUA şi Japonia şi tranziţia la economia de piaţă, au generat înmare măsura livrarea <strong>tehnic</strong>ii medicale produse în occident. Conformcercetărilor noastre (V. Gherman, 2000), aproximativ 80% dinimporturile de aparataj medical din anul 2000 au fost de origineoccidentală. Cea mai mare parte a lor au constituit donaţii umanitare.Primirea donaţiilor umanitare şi reechiparea institutiilor medicale dinţara noastră, chiar prin primirea creditelor de către Guvernul republicii,este vital necesară.După datele rapoartelor efectuate de către Ministerul Sănătăţii dinR. Moldova, s-a constatat că 80% din tot aparatajul medical din instituţiilemedicale este învechit sau complet uzat. Principala problemă a pieţei<strong>tehnic</strong>o-medicale, după cum au evidenţiat mulţi medici – conducători aiinstituţiilor medicale din republică: „nu este lipsa cererii, ci lipsa fondurilorpentru a achiziţiona <strong>tehnic</strong>a medicală”.În figura 20 putem observa situaţia alocărilor din buget pentruasistenţa <strong>tehnic</strong>o-medicala.Pentru a accelera reformele în domeniul <strong>tehnic</strong>ii si tehnologiilormedicale noi, e necesar de efectuat scimbări similare cu reformeleefectuate în sectorul farmaceutic din republica noastră. Apariţiaconcurenţei şi liberarizarea pietei <strong>tehnic</strong>ii şi materialelor medicale va aducela dezvoltarea sectorului dat şi respectiv va stimula efectuarea reformelornecesare.<strong>Managementul</strong> <strong>sistemului</strong> <strong>medico</strong>-<strong>tehnic</strong> în <strong>Republica</strong> Moldova (actualităţi şi perspective)Figura 20. Alocări de la buget pentru asistenta <strong>tehnic</strong>o-medicalăÎn ultimii ani Ministerul Sănătăţii al R.Moldova a licenţiat peste 60companii pentru importul, vînzarea şi repararea <strong>tehnic</strong>ii medicale şi ainstrumentelor pe teritoriul R.Moldova.Putem evidenţia unele companii: Tehoptimed, MolDan Holding,Echipamed Plus, Dac-Spectromed, Midandmed, Siemens, GlobalBiomarketing Group (GBG), Sogno, DataControl, DAAC Hermes,Bizantmed, Endomed-Diasys, etc. Majoritatea acestor companiiactivează pe piaţă în calitate de dealeri şi reprezentanţi oficiali ai multorrenumite companii producătoare din Europa, SUA, Japonia şi alteţări.Ca exemplu:- MolDan Holding, reprezintă: Aloka, Pentax (Japonia), KarlStorz, Leisegang, Bayer, (Germania), Cardiette, Cardioline, Esaote(Italia), Ameda (Elveţia), Marconi (SUA), Danmeter (Danemarca),Oxford (Marea Britanie), etc.- Global Biomarketing Group, reprezintă: GlobalBiomarketing Group (USA), Diagnostic System Laboratories (USA),Omega Diagnostics (UK), Biochemimmunosystems (Italy),Awareness Technology (USA), Elitech Diagnostics (France), etc.- Echipamed Plus, reprezintă: Draeger, Human (Germania)şi Radiometer (Danemarca), etc.106 107

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!