asociaţia cultural - umanitară şi ştiinţifică"provincia corvina"AntipoeticsTo live a crowd’sfeelingsis as if you took overthe burning in transparencythrough your super fireAnd the whole heaven will re-echothe heavy stonefor the sunbeing the moonAntipoeticaA trăi sentimenteleunei mulţimieste a le preluaca ardere-n străvezimiprin prea-arderea taŞi tot cerul răsunălespede greapentru soarefiind lunăSophism 2Without goodEvilWould not exist.One can defeat evilOnly by doing good.Sometimes.Sofism 2Fără bineNu ar existaRăul.Răul îl învingiFăcând binele.Uneori.*din Memories to Come,sub tipar la EikonAutograful Lindei BASTIDE pentru Eugen EVUMini-portret literar“Convingerea mea persona lă este că unscriitor, oricât ar fi de iscusit în a reda anumitestări sufleteşti sau evenimente, dacă exclude vocealui Dumnezeu din scrierile sale, nu şi-a atins întrutotul menirea”. Poeta și romanciera Ligia Seman adebutat literar în cenaclul “Lucian Blaga” dinHunedoara condus de Eugen Evu între 1974-1995.După 1989 a fost profesoară de religie înînvățământul hunedorean. Ligia Seman a publicat4 romane, toate de factură creștină, cu orientare neo-protestantă: Funiiledragostei (1995), 4 ediții; Handicapul conștiinței (1999), 3 ediții;Tragedie și triumf ( 2004), 2 ediții; Portrete în cioburi, vol. I și II (2010).Ligia SEMANÎn ultimii ani, împreună cu soțul ei, care esteconsilier creștin, Ligia Seman lucrează încadrul unui cabinet de consiliere. Esteinvitată să vorbească la numeroase seminariiși conferințe în țară și străinătate. LigiaSeman a scris și volumul pentru femei“Domnind peste împrejurările vieţii” (2006),cu eseuri îmbinate cu psihoterapie,propunând soluţii biblice. Ligia Semanlocuiește în Hunedoara împreună cu soțul ei,Ti motei Seman, și cele două fiice ale lor,Ruth și Rebeca. (Redacţia NPC)pag. 24noua proVincia corvina(supliment estival virtual)anul XVInr. 63 – 1/<strong>iunie</strong> <strong>2012</strong>
asociaţia cultural - umanitară şi ştiinţifică"provincia corvina"Remember restitutioEugen EVUCodul mitopoezicMarinelei B. HALVARSSONSkickat från min iPadCu drag şi dor(în limba suedeză)Lovit de vârste ca de vâsle valulCe-îmbrăţişează prin complicitateca-n aşternut orgasme repetate(plutirea-n sfânt văzduh) sărut graalul.O, Nebunie ! Fost-am dimpreună,tot mai departe-apropiaţi de lunăspre Patria din vis, originalulTipar genezic.Vag divin răsunăRumoarea dimensiunilor, Străbună,al Îngerimei Spleen. TranscedentalulDin Sinea Lumii coborînd, creatăSacrificînd? Divin dezaripată,Cunoaşterea,-n Treimea-Ţi cenzurată...Promisiunea-n dogme suspendată?Celest fantasm ca stare amputată.Feminitatea-n veac îndureratăVa naşte-a deveni? Răspunde-mi, Tată!Denecuprinsul Verb trezitul, iată,în ăst poem, Splendoare vindecată...Zadarnicind ce moartea,-nfometată,mi-a smuls, lăsându-mi muza, Idealul...Aud cu gândul tot ce nu se-arată...Melodioasa-mi frunte-ngenuncheatăSe dărui-va Ţie, ( ca prădată!)Talant al preaiubirii ( vinovată?)Lumina Ta cu noaptea-mpreunatăSă o resorbi, sporită,- însămânţatăAdeverind Fiindul? Chinu-mi, iată,Molusca inimii-n cochilia sfărmatăNăscu din rana libertăţii Artă :Melodioasa-mi lacrimă, perlată.Cu ochi goliţi de Cer, ultimei Thule,Bătrână remanenţă, în Doime,A Treia-ţi Parte-o jefui, Elohime?Ci doar Iubirea ne-a-nvrăjbit, trădatăDe-al Tău! rebelul cheruvim. TrucatăE fapta Lui, nedrept şi mie dată!De-al meu destin mă plâng şi râd deodatăEA, felurite nume-având e toatăFecioara-mi roditoare, adorată.Voi, fii şi fiice, nu ne plângeţi! BatăNebune vânturi dragi, să ne despartăCu-al lor nirvanic zbucium n-au să poată:La ultim ţărm, adio niciodatăFemeia, Mama Lumii. (aprilie <strong>2012</strong>)Fără titluApologeţi ai cauzelor pierduteFrustraţi ai oarbei sorţi şi-ai conjucturiiÎmpieliţaţi din climatura uriiDin peştera dizgraţiei, reduteşi-au ticluit catacombari ai gloateimemoriei putrezitoare-a zloatei..Mortficarea-n chip de evangheliiÎngenunchind cu-al preaîntunecateiGîndiri cohorta proastei psihedeliiDin recea lor simţire decăzutăPrăsila nu le piere, ci-nrăiţi din teamăTârâşul stirpei sterpe şi-l declamăDînd lumii ca să beie-n chin cucutăO, vanitatea ce-n cunoaşteri latră!Determinată de ipocriziaMulţimilor, ca turma speriatăCe bulucind i-urmează-n nebuniaPrăpastiei din orbirea lor căscată.Îmbătrânită boarfă anticristă !Nu piere, ci-n prielnicia tristăPropagă dogma sado-massochistăScuipându-şi avortonii-n veacuri, iată.E ceva-n om ce sinea i-o-nstihie?Şi-a lumei sine-o schimbă-n nebunie?Elegia absenţei taleLovit de vârste ca de vâsle valulCe-îmbrăţişează prin complicitateca-n aşternut orgasme repetate( plutirea-n sfânt văzduh) să-ţi sorb graalul,O, nebunie ! Fost-am împreunătot mai departe-n răsărit de lunăspre Patria din vis, originalultipar adamic.Vag divin răsunăal îngerimei spleen, transcedentalulfantasm celest de stare amputată...Denecuprinsul verb trezitul, iată,în ăst poem: o rană vindecată...Zadarnic chem ce moartea-nfometatămi-a smuls, lăsându-mi muza, idealul...Îngenunchiat, cu fruntea retezatăVoi răsuci, melodios, pumnalul.anul XVInr. 63 – 1/ <strong>iunie</strong> <strong>2012</strong>noua proVincia corvina pag. 25(supliment estival virtual)