Noua Prov Corvina iunie 2012

asociaţia cultural - umanitară şi ştiinţifică"provincia corvina"cele mai potrivite sunt cele ale lui Arghezi: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!” Cinste care,desigur, o va resimţi şi cei ce o vor citi şi studia.(Eugen EVU)Lansare monografiei la Teatrul de Artă Deva: între alţii, Paulina POPA, editoarea monografiei,directorul Bibliotecii Judeţene - Sebastian BARA, Mircea MOLOŢ, preşedinte al CJH, edili, scriitori...... şi o parte dintre autorii universitari ai capitolelorScriitori hunedoreni din diaspora (I)Teresia BOLCHIŞ TĂTARUTeresia BOLCHIŞ TĂTARU este originară din Silvaşul de Sus (Haţeg)şi, după refugiul în Germania, la Augsburg, a realizat o consistentă operă depublicist, memorialist, romancier şi eseist-polemist. O temă preponderentăeste cea a restaurării memoriei colective, cuprinzînd istoria antebelică, alăturide perioada stalinistă, a sovietizării, dar şi a primilor ani de dictaturăceauşistă. Forţa prozelor ei, evocatoare şi cvasi-morală, transpare dinvolumele coordonate de d-sa „Maramureşul, mândria şi durerea noastră”,dar şi din „Amintiri silvăşene” și ”Lacrimarium” (poeme, editată de EugenEVU la Editura Signata din Timișoara, respectiv, la Hunedoara, în Biblioteca”Provincia Corvina”), „Liceu, cimitir al tinereţii mele”, ”Anii noștri deșcoală. Sovietizarea, 1048-1956”, ”Măriuca” și ”Restituiri”, romane, ori din prozele ei scurte şialegorice, din ”Comoara pierdută” sau din literatura de sertar: ”La vânătoare de oameni”.Scriitoarea deţine numeroase trofee de mare prestigiu, în ţară şi occident, mai ales sub egidaBisericii Greco- catolice, ea însăşi provenind dintr-o familie de preoţi silvăşeni, transferați în ȚaraOașului, tocmai în primăvara anului ocupării Ardealului. Itinerariul acesta pare a fi unulstigmatic,deoarece înainte de 1989, s-a stabilit în Germania, fiind foarte prezentă în celebrul grup”Apoziţia”, din München. Spirit militant şi pledant al originismului ca determinată existenţială,Teresia Bolchiş Tătaru, la o vârstă venerabilă, este fără-ndoială o personalitate de seamă nu doar ascriitorimii hunedorene, ci şi a celei româneşti. În agitatul prag de mileniu al restructurărilor,suntem datori a recupera şi da publicului de acasă, mai ales celui studios, opera sa care aparţinepatrimoniului, unui necesar Memorial al culturii scrise, al „durerii şi mândriei noastre”. (Ion URDA)pag. 44noua proVincia corvina(supliment estival virtual)anul XVInr. 63 – 1/iunie 2012