asociaţia cultural - umanitară şi ştiinţifică"provincia corvina"Seminţe otrăvite... şi efectele stră-mutanteCare era (ascunsă ori făţişă) sămânţa otrăvirii acesteia panslavice, a unui Butuc ancestral alArborelui Vieţii post-dacic? şi neolatin, realtoit scîrbavnic, cum zicea o cronicar? „Boierimea şiintelectualii – majoritatea lor – sunt înstreinaţi, iar poporul orbecăie fără conducători” ... Iaca,boieri d-voastră, ce va să zică, din veac, „rezistenţa prin cultură”, pledată încă mai recent, în eraceauşistă, de careva, dezavuată de altcareva... Paradigmele lui „capul plecat sabia nu-l taie”, sauale „supravieţuirii” de tip meşterul Manole (balcanic) – cu jerfta (uciderea prin zidire a soţiei, cuprunc în ea!) – întru „ctitorie”??! Pentru CE? Pentru CINE? Pentru închinare la ocupant, NegruVodă, întru înălţare de Monastire: cu turle răsucite? Pare că suprapus codului Mioritic, un şi maisinistru implant mito-epopeic dăinuie spre zdrobirea Arhetipului originar? „Boierimea şiintelectualii” (elitismele re-camuflate ori disimulate azi în „Ţara binecuvântată”? Ca să nu uităm(acest păcat originar al Scripturilor NOASTRE!).E necesar a reînţelege ce va să zică şi crunta înstrăinare a sudiştilor din Ţara Româneascăd’antan, vezi Paşalîcurile, năravurile blamate irepresibil de Eminescu (Satire), ori relevate de DanBarbilian (Ion Barbu), isarlîcurile toate, beizadismul, perversiunile „adaptismului”, turbănăriagreco-turco-bulgărimei, parvenitismul FANARIOTNIK, aşa cum îl pecetlui întemeietorulromanului românesc, Nicolae Filimon (Ciocoii vechi şi noi...).La ce suntem blestemaţi a continua utopia din veac a unei reuniri a celor înstrăinaţi bicisnic, dinŢarism, via Bolşevism, până în „ungurenismul” (? „Fiţi ungurenii mei”,??!!, ex-ministrulUngureanu) - de azi, şi tragismul Maldaviei de peste Prut, ori al BOCovinei? Am aflat variante aleMioriţei, în zona Haţegului, în care nu „baciul moldovean”, cum a falsificat cultizând balada dinsecole, ţiganul înboerit Alecsandri (ALICSANDREI! voila!) în care cel trădat-prădat-ucis a fost celdin Ţara Bârsei! Ce „scîrbavnic madulariu” acest tip de „intelectual”, ce străbate veacul şi lucră lamutaţia Pomului roditor, în tufă de spini?!Notariatele minciunii„Preponderenţa ruteană în biserica noastră istorică a fost şi este (!) dezastruoasă; rutenizareaelementului românesc, înstrăinarea şcoalelor şi ca urmare pierderea intelectualităţii româneşti şi alegăturilor noastre SUFLETEŞTI (subl. n.)(ibid Ghe S.) – iată de unde ruina”... Nimic mairuşinos, concept care, etimologic, pare-se, tot de la RUŞI vine. În 1913 (!), scrie Gheorghe Stoica,„în faţa guberniei ţării, (care îşi trădează mereu naţiunea!, n.n.) – de către „politicieni nesăţioşi”,faţă de elementul românesc din Bucovina (apoi fapt implantat doctrinar-istoric şi în Patria Mumă,n.n.) – cu drepturi istorice, nu mai joacă niciun rol”(ibid, Luceafărul 1913). Închei aceste simplerecitiri (...) revăzînd date statistice ale recesământului de la 1775, an al încorporării-anexăriiBucovinei în Ukraina (Rusia): Români: 55.000; ruteni: 12.000; alte neamuri: 8000. Numărulrutenilor pare a fi fost şi el exagerat, guvernatorul militar de atunci al ţării, generalul Spleny (la1776) vorbeşte „în afară de poporul băştinaş, numai de armeni, de ţigani şi de jidovi aflători înţară,fără a aminti vreun cuvânt de ruteni”...” „Guvernul ţărei nu le-a dat nicio însemnătate şi întoate actele administrative este vorba numai de naţiunea română” (moldauische Nation), de şcolileromâneşti (moldaucshe Schulen), de funcţionarii care trebuiau să cunoască limba naţiunii, adecălimba românească”(Rescriptul Imp. Iosif II, den 19 <strong>iunie</strong>, 1783).La recensământul din 1910, în sate s-au scris următoarele cifre: Români, 273.000; ruteni,305.101; jidani (evrei, n.n.), 102.000 şi câteva alte neamuri (ibid, 1913, Luc.). Guvernul epocii asprijinit slugarnic-abject-trădător,(!) falsificarea tendenţioasă, deşi lozinca politicei austriece eraantislavică, iar a elementului lui Petru cel Mare, de a deschide porţile năvalei slave, de la MareaNordică spre Mediterana – era un fapt necum o iluzie.Pătura lui Dinu Păturică, parvenitismul ?A se revedea scrierile dr. Puşcariu, articol despre boierimea trădătoare din Galiţia... „Nicicavalerii şi baronii români, care sunt vinovaţi de a-şi fi înstrăinat multe din proprietăţile lor înpag. 2noua proVincia corvina(supliment estival virtual)anul XVInr. 63 – 1/<strong>iunie</strong> <strong>2012</strong>
asociaţia cultural - umanitară şi ştiinţifică"provincia corvina"mâini jidoveşti; dar vina o poartă toată pădura cultă deopotrivă”. Trebuiau luate devreme măsuride apărare, trebuiau protestate dispoziţiile guvernelor, care favorizau pe fugarii şi dezertoriigaliţieni, trebuia apărată biserica de inundaţia Rutenilor, care treceau fără să li se pună vreo piedicăde la legea unită a papistaşilor la sânul ocrotitor al bisericii ortodoxe „drept credincioase”...(Ştefanelli, Chestiunea bisericească în Bucovina).Adaos emoţional: Bunicii mei au luptat în Galiţia; tatăl meu Gheorghe, şi unchiul meu Ion,foşti ţărani din Vâlcele Bune, pe Strei, Ţara Haţegului, au luptat în Basarabia, în războiul deîntregire cu Patria Mumă. Care întregire...Cartea hunedoreanăEugen EVU despre...Romulus TOT„SUPAŢI, VĂ ROG! Proză foarte scurtă”Editura Gligor Haşa, Deva, <strong>2012</strong>*Motto:Notre tendance à oublier est fascinante -...Il y a certains individus qui rêvent du Comunism? *Cu acutul simţ (declarat ca program) al recuperării memorieiistoriei imediate, scriitorul simerean reuşeşte o caustică radiografiea grotescului, din ipostaza unei indignări „vesel sprinţare”, cumconsideră editorul. Stilul cronicăresc, reconstitutiv, este de fapt alunui set de „fotografii în mişcare”, procedeu aproapecinematografic - documentarist, unul în care umoristul pluseazăsarcastic şi uneori radical-polemic, tuşe/ crochiuri, mustind sau maiseci, de „inşi puşi pe crăpelniţă şi agoniseli”, cum neaoş spuneHaşa. Romulus Tot are un discurs constrictiv, fiind as în dificilaproză scurtă, iar pentru a spori panarama „faunei pestriţe” care defilează la hits-parade – dacă vreţicirc ambulant, din ultimii 21 de ani de „turbulenţă” (idem citat Gligor Haşa), alternează osemantică idem pestriţă, de la neaoşisme la barbarisme (xenisme) – cu o anume apetenţă sanitarăpamfletară,a la Corneliu Vadim Tudor, dar şi... Gligor Haşa. Acesta, mai ieri editor al„Ghimpelui”, consonează cu autorul simerean, situînd în Ardealul ex-industrial şi convulsionat decaragialeşti tiribombe, un „bazar turcesc, cu pisălogi, invertiţi, beţivani, barosani în devenire,prostituate de lux sau de duzină, o lume care nu se mişcă, ci mâzguie ca viermii pe hoitulRomâniei” (idem citat G. Haşa). Expresia e cam tare şi nu ştim dacă entitatea numită azi încăRomânia, poporul sau (şi) teritoriul actual, este chiar un cadavru, iar dacă ar fi aşa, viermuie şiscribii şi cetitorii, ceea ce e sinistru şi cam „mallpraxis”, bolnavii scăpând gata morţi din concasorulcât burta unui Tiranosaurus-Rex, dacă vreţi Maghiarosaurus-ul aşa numit de descoperitorul lui dinanii Imperiului, în Ţara Haţegului. Brişcăluiţi, cosorâţi, cianuraţi, spurcaţi cu năduf de sconcs,ventrilocii, hiperionii, claunii, manechinele, beizadelele aciuate, „bărabele”, putanele etc, suntadunaţi într-o „evanghelie” sură, de şpanuri şi şmirghel, de pompe şi injecţii, de un autor înzestratcu nervul „gurii presei” şi furios hărţuitor moralist al năravurilor dintr-o societate în derivă pecolateralele „reformei” .Simpla enumerare a titlurilor este cumva explicită, sub nemilosul cnut sau corbaci al autorului,pe care am avut plăcerea a-l debuta editorial la Arad, albit candidat de drept, după câteva cărţiconvingătoare, la atestarea în USR: „Primar de primar”, „Lapsus”, „Eschimosul”, „Teroristul”(piesă de rezistenţă, publicată şi de noi în <strong>Prov</strong>incia <strong>Corvina</strong>, n.n.), „Semigrecul”, „Înăltuţa SRL”,„Cetăţean de onoare”... Verbul titlului, „a supa” e cam ambiguu, altfel putea spune „a ciorba”,dar s-ar fi supărat Petrişor Ciorobea, că Dumitru Hurubă, concitadinul lui Tot, humorist consacrat,nu e de tot supărăcios.* Motto-ul ne aparţine.anul XVInr. 63 – 1/ <strong>iunie</strong> <strong>2012</strong>noua proVincia corvina(supliment estival virtual)pag. 3