asociaţia cultural - umanitară şi ştiinţifică"provincia corvina"Romulus TOT ot Simeria ...Debutînd relativ târziu, cu o carte documentară – reportericească - eseistică, „Athos, ghid, istorie, românism”(editura Viaţa Arădeană, 2006), rod al unui pelerinaj la muntele Athos, scriitorul simerean a evoluat pe o constantă aepicii care îl reprezintă cel mai semnificativ: proza scurtă, a tuşelor umoristice, parabolice şi alegorice. În următoarea,consistenta carte „Parlamentul peştilor” (editura Polidava, 2007) autorul etalează un larg corolar de schiţe satirice, înstil tradiţionalist-clasic, panoramînd evocator şi simbolic, întâmplări sau ficţiuni de tip didacticist, de „povestaş” al vieţiitrăite în natură, fin cunoscător al acesteia şi, în speţă, a naturii umane... În acest sens, Romulus TOT este unenciclopedist de tip empiric şi mai ales un moralist. Lumea peştilor este parafrazic şi a unor comportamente aleumanului, într-un mediu cu similitudini în interregn, autorul ştiind întotdeauna să afirme un mesaj constructiv, pedagogic,fără ostentaţie însă. Umorul autorului conţine şi accente grave, uneori dramatice, ale unei speciale compasiuni faţă desemeni într-o paradigmatică similitudine faţă de animale şi vegetal, aşadar aici este un ecologist autentic. Romanul„Trenul de noapte” (editura Polidava, 2009), este unul evocator al trecutului imediat istoric, un roman alegoric, deregresiune în memorie şi învăţămintele oferite de viaţa sa şi a unor personaje interferente, stilul cărţii fiind unul sinoptic,de „fotografii mişcate”. Ţinta mărturisită de autor, este de a reface o „legătură între generaţii” şi de a mărturi şi simbolicepasaje din propria-i existenţă, una tumultuoasă şi atitudinal creştină, discursul fiind impregnat explicit ori numai disimulat,de aforisme, autorul considerându-se categorial un „războinic al luminii”, cum ar spune Cohello. TOT polemizează cuinautenticul unor concepte pretins biblice, în realitate decăzute în colaterale laice, dacă nu bigote : „Gâtul plecat sabianu-l taie” nu poate fi cu siguranţă un concept biblic autentic. Dumnezeu nu iubeşte laşitatea creaţie Sale, atât timp cât afăcut-o după chipul şi asemănarea Sa” (citat din autor).Autorul nu este un livresc, el aparţine celor ce se bizuie pe înţelepciunea filonului de rezistenţă al istoriei, darcoroborat, prin „aliajele” discursului propriu, cu trăirile proprii şi unele reconsiderări. În acest sens, Romulus TOT este unjustiţiar, un militant al temelor majore, un partizan al „Cuventelor den bătrâni”. Adaptabilitatea prin prea-răbdare,înţelegem, se degradează social în laşitate, ca surogat de paradgimă a „supravieţuirii”, în fapt, una a subvieţuirii,eventual de a recuceri neagresiv, ci prin patosul umanulkui neanterat, edenul, paradisul pierdut. Astfel, Natura este ceeace este: un Laborator al Creaţiei Divinului, prin colaborare cu omul, eventual recuperativă, ca Mediu, ca Biotop armonic.În fine, iubitorul constant al Naturii, reuşeşte, în „Misterele bălţii” (ed. Polidava, 2010), şi un „îndreptar de viaţă înnatură, unul al sinergiilor subtile dintre om şi regnuri, o carte destinată copiilor şi adolescenţilor, dar şi maturilor care maiau răbdarea frumoasă de a asculta... Funcţia cărţii, pledată de însuşi autor, este de „înţelepţire”, autorul ştie cum să„intre” în personajul Ionuţ, dar şi să apeleze la zona psihică dintre epos şi mithos, dintre real şi basm. Autorul estelaborios şi capabil de roman desfăşurat mai amplu, fiind de aşteptat ca exerciţiul precedent să continue în acest gen,bazat pe trăire şi mai puţin pe travaliul livresc.Eveniment de carte:Ioachim LAZĂR – 70Un eveniment remarcabil a avut loc în 15/ 16 <strong>iunie</strong>, a.c. la Deva şi la Galeria de Arte Hunedoara,sub egida Bibliotecii Municipale Hunedoara: sărbătorirea eminentului istoric hunedorean IoachimLazăr, la 7o de ani şi lansarea volumelor „Studii de istorie modernă a Transilvaniei” (carte decolecţie), coordonator prof. univ. Dr. Nicolae Bocşan, referent ştiinţific conf. univ. Dr. ValentinOrga (şi el hunedorean), editura Argonaut; masivul volum „Studii de istorie a Transilvaniei”,editori fiind dr. Ciprian Dacian Drăgan şi Carmen Barna (Argonaut Cluj Napoca - Deva), „volumdedicat istoricului Ioachim Lazăr la 70 de ani”. Sub genericul „Personalităţi hunedorene”, BJH arealizat şi o semnificativă bibliografie a sărbătoriului.Lucia Tănase, amfitrionProf. Ghe. Alimpescşi dr. Ioachim Lazăreditorul clujeanValentin OrgaEditorii deveniCiprian Dacian Drăganşi Carmen Barna.pag. 4noua proVincia corvina(supliment estival virtual)anul XVInr. 63 – 1/<strong>iunie</strong> <strong>2012</strong>
asociaţia cultural - umanitară şi ştiinţifică"provincia corvina"Au vorbit despre omul şi opera sa, una a dedicaţiei de o viaţă, a domeniului cercetării istorice,următorii: Lucia Tănase (director bibliotecar - amfitrion) al Bibliotecii Municipale; dr. CiprianDrăgan Dacian, prof. Gheorghe Alimpesc, prof. Mariana Stoica, scriitorul Eugen Evu şi bineînţeles,editorul clujean Valentin Orga. Atmosfera a fost una a emoţiei culturale, patrimoniale, cu nuanţecolocviale. Ioachim Lazăr, cu energia sa intelectuală recunoscută, cărturar de o rară acribie şiminuţiozitate analitică, restauratoare, a încheiat seara, oferind autografe pe cele trei cărţi.(În imagini, aspecte ale evenimentului)Victor ŞUIAGAContribuţii monograficeOperă - document patrimonial, a cărturarului Dr. Victor Şuiaga,“Contribuţii monografice”. Vol I, a fost îngrijită de Biblioteca Judeţeană“Ovid Densuşianu” din Deva şi prezentată sărbătoresc în incinta TeatruluiDeva. Cartea a fost prezentată de managerul BJH, Sebastian Bara şicolaboratorii săi, în prezenţa unor edili, oameni politici şi a unui publicelevat. Un volum minuţios restaurator al memoriei istorice, culturale şiurbane a Devei, dar şi al judeţului Hunedoara, fosta regiune cu acelaşinume. Remarcabil acest program Restitutio, semnalat şi în alte zone, maiales cele din Vestul Transilvaniei.(e. e.).DedicaţiiArs poeticapoetului Bogdan Ghiula poemul său UrmeleGreceasca vanitate, sentenţioasăÎntriduit e cum a spus-o Ghiu:„nu tot ce este-i spre a scrie, (ştiu)!,Nici tot ce-i scris cutăruia îi pas㔄Divinul critic”, Gheorghe CălinescuScanda poema-i hâtră „ Eu sunt grec”!Ci domnul Apolzan, schimbat cu „escu”,N-o spune, însă este, intrisec.Când exclamau antan fanarioţii„ Ti kallos!” ( ce frumos!) dîmbovicioşiiTraduseră beizaderiţi cu toţii„ E ticălos”, adică grec!CodoşiiTot astfel înţelesul cel cu zvîcCum Barbilian, la melcii semiotici,Au tălmăcit sintagma „mangialîc”A bărbieri pidosnic, vicioşiiFutaiului pervers, pe dindărăpt...Tu, cetitor, fii azi mai înţelept,Nu cum claponii din Fanar, codoşii.Sentinţa-mi de-i vârtoasă, nu-i ciufută:Eu nu îs grec, nici turc şi nici tatarNici din balada aia refăcutăDe bardul cel ţigan şi cam barbar..Priceapă care-cum, pe câtă minteI-au dat, ori nu-i lăsară-n veac strămoşii:Bogdane-ncălecând cu-nvăţăminte:- În tristan tzara i-au ouat cocoşiiPe aciuaţii-n fostele morminteCuci şi cucoaie? Grec-sentenţioşiiAscunşi în nume şi-n sudălmi, mămoşiiDin troglodita stirpe, firoscoşii?Eugen EVULa sfatul tău mă-nchin, cum Şerban Foarţă,Cu trist amor, necum fiind pus pe harţă!anul XVInr. 63 – 1/ <strong>iunie</strong> <strong>2012</strong>noua proVincia corvina(supliment estival virtual)pag. 5