Noua Prov Corvina iunie 2012

Il nome de la Rose...asociaţia cultural - umanitară şi ştiinţifică"provincia corvina"Përparim DEMI şi Elvin LUKUÎntâlnire cu scriitorul și poetul Iadului închisorilor, Vosar ZHITIDe fapt nu eu m-am întâlnit cu Visar ZHITI, ci ziaristul Elvin LUKU,eu doar am citit interviul lui, şi cred că merită să-l prezint publiculuiromân, macar pentru câteva idei interesante pe care le voi sublinia.Literatura a fost lipsită de povestirea despre ceea ce simți, trăirile….Intelectualul trebuie să fie sincer iar poezia să fie adevărată – spune Visar,autorul romanelor recent publicate ”Drumurile Iadului” și ” Iadul spart”.Poetul, scriitorul care a fost condamnat pentru un singur motiv absurd, fiindcă a scris un poem dedicattrandafirilor, o poezie nevinovată, ne spune în interviu:-Toate dictaturile se simt atinse și afectate de sinceritatea şi adevărul pe care le aduce poezia şi romanul.Încă tânăr fiind, el a fost aruncat în Iadul închisorilor comuniste fără niciun motiv real. Dictatura l-aconsiderat ca fiind un pericol social, şi de fapt - nu pe el, ci ideile lui nevinovate. Iată că el s-a întors din aceliad întărit, format, mai puternic ca niciodată. A revenit cu experiența lui subiectivă și ne povestește despretrăirile lui și ale altor colegi aflaţi în suferințe, totul văzut dintr-o perspectivă aparte, pe care noi ceilalți,contemporanii lui, o percepem poate diferit. Într-un fel, eu cel puțin, îl văd ca pe un filtru al timpului trecut,care îmi deschide ochii spre o altă perspectivă. Culorile pe care le-a dat Iadului mă fac să-l văd viu, actual,prezent și în viitor, dacă ștergem Memoria. El ne atrage atenția, vorbește despre adevărul invizibil, cel ascunsîn rănile trecutului nostru. În afară de valoarea și contribuția romanelor lui la memorialul durerii comuniste,eu le percep ca pe un semnal de alarmă pentru trezirea lumii la realitatea pe care o trăim. Fără ură, senin șifoarte limpede, el aduce iadul în prezent, descoperă mutantul din omul supus, pericolul creierelor spălate şicu memoria ștearsă. Metafora și parabola lui sunt puternice, sugestive și suficient colorate, ca să descifrezecomplexitatea vieții și realității noastre. După mine, el descâlcește bine ghemul îmbârligat de monstrulpolitic, care a pus stăpânire pe viețile noastre neînsemnate, manipulate în continuare.Întrebat fiind despre Umberto Eco, care deasemenea a folosit simbolul trandafirului, el spune:„Umbero Eco, scritorul, eseistul, istoricul, filozoful, cel mai de seamă nume în Europa, s-a reîntors după30 de ani la trandafir, la prima lui operă, pe care a prelucrat-o și republicat-o în Italia și în Albania. El tedeprimă cu cunoașterea și cultura lui, cu tacticiile sugestive ale creației, este un adevarat maestru. Sunt unsimplu cititor al operei lui și n-am avut ocazia până acum să-l cunosc personal, am aflat de el numai după1990, după ce am fost eliberat din pușcărie. Am avut norocul - continuă Visar– să mă aflu în Italia. Am fostîn orașul lui, la Universitatea unde el a predat. Apreciez foarte mult cultura lui, și în mod deosebit,introducerea scrisă de el la o carte, publicată recent în Italia de clubul PEN, despre unii autori, foștiipușcăriași autori, din diferite țări. În această introducere, care a fost atât de mediatizată, el a revizuitpoziția pe care o avea, o corectează pe cea dinainte, publicată în Anglia, în care îi consideră pe acești autorinevinovaţi. Acum revine spunând că ei de fapt sunt autori vinovați față de dictatură, fiindcă era suficient sănu-i cânți dictaturii sau dictatorului, și să scrii despre altceva, indiferent de subiect, fie despre trandafiri, șideveneai suficient de vinovat ca să faci închisoare”.Întâmplarea a fost că însuși Visar a fost unul dintre cei citati de Umberto în această introducere,pomenind de volumul lui cu poezii ”Rapsodia vieții trandafirilor”, spunând printre altele:”… poezia generează teamă regimurilor dictatoriale autoritare, chiar dacă în ea se vorbeşte, ca şiîn cazul ZHITI, despre trandafiri ...”La întrebarea interesantă despre intelectualul angajat, Visar spune:”Intelectualul, eu nu-l percep despărțit de angajament, nu-l văd dezinteresat de societate, de actualitate,de istorie, până și de om ca individ. Să fi interesat nu ajunge, trebuie să acționezi, să intervii, să sprijini, săcritici, să nu te împaci, să aperi, să devii conștință. Adevarații intelectuali le-au făcut pe toate aceste. Ceiîncuiați în turnul de fildeş, neangajații, cei stând deoparte, devin uitabili, câteodată chiar și dăunatoripentru societate. Deseori se confundă sensul angajamentului intelectual, aceasta nu înseamnă să serveștivreo putere sau un partid, eu prin aceasta înțeleg idealul, cauza, să te angajezi înseamnă să îndeplinești unscop și obiective în folosul tuturor, a majorităţii, sau fie a unui singur individ, dacă are dreptate. În Albanianu ducem lipsă de intelectuali, dar dacă vorbim despre rolul lor emancipator, aici se lasă de dorit. Suntemanul XVInr. 63 – 1/ iunie 2012noua proVincia corvina pag. 51(supliment estival virtual)