13.07.2015 Views

anale 28.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 28.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 28.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Luiza MIKE, S. VICIUîngrăşămintelor cu azot, chiar în combinaţiile cu fosfor şi potasiu, conţinutul <strong>de</strong>amidon din tuberculi sca<strong>de</strong>.Gligor (1974) a constatat o scă<strong>de</strong>re a conţinutului <strong>de</strong> amidon ca urmare afertilizării cu diferite doze <strong>de</strong> îngrăşăminte, fără ca producţia <strong>de</strong> amidon la hectarsă scadă datorită creşterii producţiei <strong>de</strong> tuberculi pe unitatea <strong>de</strong> suprafaţă.Fosforul şi potasiul luate individual, influenţează pozitiv acumulareaamidonului în tuberculi (Velican, 1965). Azotul administrat singur duce la scă<strong>de</strong>reaconţinutului <strong>de</strong> amidon (Masur, 1969).Mitroi şi Bredt (1978) recomandă o fertilizare cu NPK în raport <strong>de</strong> 1:0,5-0,7:0,7-1, iar ca doze - în raport <strong>de</strong> nivelul producţiei - <strong>pentru</strong> 30 t/ha recomandă N160P80-110 K 110-160, iar <strong>pentru</strong> 40 t/ha: N200 PI00-130 K 140-200.Ben<strong>de</strong> (1986) la Tg. Secuiesc, într-o experienţă cu doze <strong>de</strong> NPK, respectiv150 kg s.a.lha şi 350 kg s.a.lha (la un raport <strong>de</strong> 1:0,8: 1) a obţinut o creştere aconţinutului <strong>de</strong> amidon din tuberculi la doza ridicată (dublă) 0,9 % la soiul Eba şicu 0,80/0 la soiul Procura.MATERIALUL ŞIMETODA DE CERCETAREZona Tg. Secuiesc se caracterizează prin cea mai mare cantitate <strong>de</strong> radiaţiisolare primite în timpul verii (15 kcallcm 2 /luna), asigurându-se astfel o acumulareintensă a substantei uscate şi a amidonului.În ve<strong>de</strong>rea stabilirii celor mai eficiente doze <strong>de</strong> fertilizare la soiul Sante, s-aamplasat o experienţă inclusă într-o rotaţie <strong>de</strong> 4 ani cu culturi cerealiere pe un solcernoziomoid cambic în condiţii <strong>de</strong> neirigat.<strong>Cercetare</strong>a influenţei fertilizării asupra producţiei <strong>de</strong> tuberculi şi <strong>de</strong> amidon s­a efectuat între anii 1999 şi 2000, într-o experianţă polifactorială a trei rapoarteNPK, realizate prin fertilizare <strong>de</strong> bază primavara cu azotat <strong>de</strong> amoniu (1 :0:0),complex 20:20:0 (1:1:0) si complex 15:15:15 <strong>pentru</strong> raportul 1:1:1. Din acesteîngăşăminte s-au realizat şapte niveluri <strong>de</strong> azot, între °si 300 kg s.a/ha.Factorii cercetaţi şi graduările lor sunt urmatoarele:- factorul A: tipul <strong>de</strong> îngrăşământ (azotat <strong>de</strong> amoniu, complex 20:20:0,complex 15:15:15);- factorul B: nivelul <strong>de</strong> fertilizare, doze în funcţie <strong>de</strong> conţinutul <strong>de</strong> azot kgs.a./ha NO, N50, NI00, N150, N200, N250, N300;Variantele au fost asezate în câmp după metoda parce1elor subdivizate, în treirepetiţii în anii 1998, 1999 şi 2000.Datele <strong>de</strong> producţie şi conţinutul <strong>de</strong> amidon sunt interpretate pe baza analizeivarianţei polifactoriale şi a corelaţiilor.106Anale I. c.pc.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!