Luiza MIKE, S. VICIUîngrăşămintelor cu azot, chiar în combinaţiile cu fosfor şi potasiu, conţinutul <strong>de</strong>amidon din tuberculi sca<strong>de</strong>.Gligor (1974) a constatat o scă<strong>de</strong>re a conţinutului <strong>de</strong> amidon ca urmare afertilizării cu diferite doze <strong>de</strong> îngrăşăminte, fără ca producţia <strong>de</strong> amidon la hectarsă scadă datorită creşterii producţiei <strong>de</strong> tuberculi pe unitatea <strong>de</strong> suprafaţă.Fosforul şi potasiul luate individual, influenţează pozitiv acumulareaamidonului în tuberculi (Velican, 1965). Azotul administrat singur duce la scă<strong>de</strong>reaconţinutului <strong>de</strong> amidon (Masur, 1969).Mitroi şi Bredt (1978) recomandă o fertilizare cu NPK în raport <strong>de</strong> 1:0,5-0,7:0,7-1, iar ca doze - în raport <strong>de</strong> nivelul producţiei - <strong>pentru</strong> 30 t/ha recomandă N160P80-110 K 110-160, iar <strong>pentru</strong> 40 t/ha: N200 PI00-130 K 140-200.Ben<strong>de</strong> (1986) la Tg. Secuiesc, într-o experienţă cu doze <strong>de</strong> NPK, respectiv150 kg s.a.lha şi 350 kg s.a.lha (la un raport <strong>de</strong> 1:0,8: 1) a obţinut o creştere aconţinutului <strong>de</strong> amidon din tuberculi la doza ridicată (dublă) 0,9 % la soiul Eba şicu 0,80/0 la soiul Procura.MATERIALUL ŞIMETODA DE CERCETAREZona Tg. Secuiesc se caracterizează prin cea mai mare cantitate <strong>de</strong> radiaţiisolare primite în timpul verii (15 kcallcm 2 /luna), asigurându-se astfel o acumulareintensă a substantei uscate şi a amidonului.În ve<strong>de</strong>rea stabilirii celor mai eficiente doze <strong>de</strong> fertilizare la soiul Sante, s-aamplasat o experienţă inclusă într-o rotaţie <strong>de</strong> 4 ani cu culturi cerealiere pe un solcernoziomoid cambic în condiţii <strong>de</strong> neirigat.<strong>Cercetare</strong>a influenţei fertilizării asupra producţiei <strong>de</strong> tuberculi şi <strong>de</strong> amidon sa efectuat între anii 1999 şi 2000, într-o experianţă polifactorială a trei rapoarteNPK, realizate prin fertilizare <strong>de</strong> bază primavara cu azotat <strong>de</strong> amoniu (1 :0:0),complex 20:20:0 (1:1:0) si complex 15:15:15 <strong>pentru</strong> raportul 1:1:1. Din acesteîngăşăminte s-au realizat şapte niveluri <strong>de</strong> azot, între °si 300 kg s.a/ha.Factorii cercetaţi şi graduările lor sunt urmatoarele:- factorul A: tipul <strong>de</strong> îngrăşământ (azotat <strong>de</strong> amoniu, complex 20:20:0,complex 15:15:15);- factorul B: nivelul <strong>de</strong> fertilizare, doze în funcţie <strong>de</strong> conţinutul <strong>de</strong> azot kgs.a./ha NO, N50, NI00, N150, N200, N250, N300;Variantele au fost asezate în câmp după metoda parce1elor subdivizate, în treirepetiţii în anii 1998, 1999 şi 2000.Datele <strong>de</strong> producţie şi conţinutul <strong>de</strong> amidon sunt interpretate pe baza analizeivarianţei polifactoriale şi a corelaţiilor.106Anale I. c.pc.
Eficacitatea diferitelor tipuri <strong>de</strong> Îngrăşăminte asupra conţinutului <strong>de</strong> amidon la soiul SanteEficienţa economică a diferitelor doze şi rapoarte <strong>de</strong> fertilizareEficienta economică a variantelor <strong>de</strong> fertilizare s-a făcut prin calcularea <strong>pentru</strong>fiecare variantă <strong>de</strong> fertilizare a profitului realizat prin scă<strong>de</strong>rea din valoareaproducţiei realizate a cheltuielilor variabile legate <strong>de</strong> fertilizare, în cazul <strong>de</strong> faţă acosturilor diferite la doze diferite <strong>de</strong> azotat <strong>de</strong> amoniu, complex 20:20:0 si complex15:15:15.Analiza marginală s-a efectuat pe tipuri <strong>de</strong> îngrăşăminte, cu scopul <strong>de</strong> a<strong>de</strong>termina zonele <strong>de</strong> eficienţă <strong>pentru</strong> fiecare parte. ° astfel <strong>de</strong> abordare permiteeficientizarea fertilizării, ţinând cont <strong>de</strong> cerinţele impuse <strong>de</strong> scopul culturii. Maiprecis, permite alegerea soluţiilor <strong>de</strong> fertilizare după costuri, profit, nivel <strong>de</strong>producţie, producţia <strong>de</strong> amidon, etc.Densitatea <strong>de</strong> plantare a fost <strong>de</strong> 53.000 cuiburi/ha, distanţa <strong>de</strong> plantare fiind<strong>de</strong> 25/75 cm. S-a folosit material <strong>de</strong> plantat din soiul Sante, categoria biologicăElită.Solul pe care s-a executat experianţa este cernoziom cambic, mediu humifer,format pe <strong>de</strong>pozite nisipoase, cu apa freatică la 5 m adâncime.Grosimea orizontului A este <strong>de</strong> 45-50 cm, pH slab acid-neutru, bineaprovizionat cu P20S mobil şi K 2 0 asimilabil.Din analizele datelor climatice în cei trei ani experimentali se observă o creşterea temperaturilor medii şi o scă<strong>de</strong>re a precipitaţiilor, ceea ce a <strong>de</strong>terminat limitareaproducţiei <strong>de</strong> cartof.Tabelul 1Caracterizarea termică şi pluvioametricăa anilor experimentaliLunaSpecificareMediamultianualăX XI XII I II III IV V VI VII VIII IX MediaTemperatura7,9 2,4 -3,0 -6,2 -3,7 1,8 8,0 13,0 . 16,2 17,9 17,4 13,3 7,11997-1998 5,4 3,4 -1,8 -3,1 -1,2 -1,1 9,8 12,3 17,3 18,6 18,2 12,1 7,71998-1999 -3,1 -0,7 -0,4 -3,9 -3,3 2,6 8,7 12,3 17,9 20,0 18,3 14,3 6,91999-2000 8,2 1,0 -2,0 -8,3 -4,0 1,1 10,9 13,9 16,8 18,4 19,0 14,0 7,4MediamultianualăPrecipitaţii31.3 27.7 23.7 21.3 20.2 21.5 38.5 70.8 84.0 78.7 62.7 45.3 525.71997-1998 28,9 17,4 47,8 13,2 10,9 17,8 7,7 73,2 67,5 45,9 67,1 59,9 453,31998-1999 64,8 13,9 15,9 16,1 14,3 8,2 73,3 44,7 134,7 40,2 48,6 44,8 519,51999-2000 48,6 27,9 39,8 20,1 32,0 29,4 17,5 61,9 91,9 48,1 44,5 34,2 495,9VOL. XXVIII 107
- Page 1:
ANALEINSTITUTUL DE CERCETARESI PROD
- Page 4 and 5:
ISSN: 1016-4790ADRESA:(ADDRESS)INST
- Page 6 and 7:
CONTENTBERINDEI M.: Pages of potato
- Page 8 and 9:
M. BERINDEItraducerea din greacă a
- Page 10 and 11:
M. BERJNDEJAgriculturii în ceea ce
- Page 12 and 13:
M. BERINDEJcare păstra legături c
- Page 14 and 15:
M. BERJNDEJ"Ziua verde a cartofului
- Page 16 and 17:
l. BOZEŞAN. e. DRAICAMATERIALUL Ş
- Page 18 and 19:
1. BOZEŞAN, e. DRAICAProducţiaTab
- Page 20 and 21:
1. BOZEŞAN, C DRA1CAfrunzelor de c
- Page 22 and 23:
1. BOZEŞAN, C DRAICAproducţie de
- Page 24 and 25:
MAGIC SIASTRAL - NOI SOIURI SEMITIM
- Page 26 and 27:
D. BODEAASTRALELVIRA
- Page 28 and 29:
D. BODEACapacitatea de producţieEv
- Page 30 and 31:
D. BODEA"MAGIC" ANDVARIETIES"ASTRAL
- Page 32 and 33:
Luiza MIKESelecţia, testarea şi v
- Page 34 and 35:
Luiza MIKERezistenţa la boliVerifi
- Page 36 and 37:
Luiza MIKECONCLUZII1. Ca perioadă
- Page 38 and 39:
N. GALFI, Erzsebet GYORGYîn primul
- Page 40 and 41:
N. GALFI, Erzsebet GYORGYTabelul 5C
- Page 42 and 43:
REZULTATE PRIVIND PRODUCEREA IMUNOG
- Page 44 and 45:
N. COJOCARU, ŞT. ERANÎn 500 mI ta
- Page 46 and 47:
N COJOCARU, ŞT. BRANcu tamponul de
- Page 48 and 49:
N. COJOCARU, ŞT. ERANmetodologiile
- Page 50 and 51:
N. COJOCARU, ŞT. ERANFor conjugate
- Page 52 and 53:
l. GONTARJ{progresează deoarece el
- Page 54 and 55:
J. GONTARJUA 2- soiul Sante;Factoru
- Page 56 and 57:
I. GONTARIUSoiulEpocaÎntrerupereav
- Page 58 and 59:
1. GONTAR1Uof qualitatively and qua
- Page 60 and 61:
M. BĂRDAŞa cartofului pentru săm
- Page 62 and 63: M. BĂRDAŞAmplasarea experienţei
- Page 64 and 65: M. BĂRDAŞInfluenţa individuală
- Page 66 and 67: M. BĂRDAŞTabelul 4Influenţa măr
- Page 68 and 69: STABILIREA CAPACITĂTII , DE PRODUC
- Page 70 and 71: A. P. HASKIDiferenţele de producţ
- Page 72 and 73: A. P. HASKlÎn tabelul 3 este redat
- Page 74 and 75: A. P. HASKIESTABLISHMENT OF YIELD C
- Page 76 and 77: Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANItr
- Page 78 and 79: Daniela DONESCU, Mihaela PAUL/ANrap
- Page 80 and 81: Daniela DONESCU, Mihaela PAULIANDin
- Page 82 and 83: Daniela DONESCU, Mihaela PAULlA.\Di
- Page 84 and 85: Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANBIB
- Page 86 and 87: CALITATEA MATERIALULUI DE PLANTARE
- Page 88 and 89: P VÂRCAN, Aurelia DIACONUPlanta pr
- Page 90 and 91: P VÂRCA N, Aurelia DIACONUDupă un
- Page 92 and 93: P VÂRCAN. Aurelia DIACONULa soiul
- Page 94 and 95: P. VÂRCAN, Aurelia DIACONU706050';
- Page 96 and 97: P. VÂRCAN. Aurelia DIACONUTables:1
- Page 98 and 99: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 100 and 101: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 102 and 103: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 104 and 105: D. NĂSTASE, Maria JANOSJ, V. SURĂ
- Page 106 and 107: V. BRUDEA, V. CIOBANUÎn zona de cu
- Page 108 and 109: V. BRUDEA, V. CIOBANUPrin analiza p
- Page 110 and 111: V. BRUDEA, V. CIOBANU5. GAUBEL G.,
- Page 114 and 115: Luiza MlKE, S. VICIUREZULTATELE CER
- Page 116 and 117: Luiza MIKE, S. VICIU~ oCO'"C·E«16
- Page 118 and 119: Luiza MIKE, S. VICIUTabelul 5Eficie
- Page 120 and 121: Luiza MIKE, S. VICIUK150. Costurile
- Page 122 and 123: CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITĂTILE
- Page 124 and 125: Daniela POPAs-au administrat fungic
- Page 126 and 127: Daniela POPATabelul 3Atacul de man
- Page 128 and 129: Daniela POPATabelul 5Producţia de
- Page 130 and 131: Daniela POPAo deosebită importanţ
- Page 132 and 133: INFLUENTA PRECIPITATIILORDIN PERIOA
- Page 134 and 135: Maria IANOSl, S. IANOSIla nivelul d
- Page 136 and 137: Maria IA NOSI. S. IANOSITabelul 3Am
- Page 138 and 139: Maria IANOSI, S. IANOSICoeficienţi
- Page 140 and 141: EFICIENTA UNOR CULTURI SUCCESIVE CA
- Page 142 and 143: Domnica ENEREZULTATELE CERCETĂRILO
- Page 144 and 145: Domnica ENEde 8,99 t/ha boabe, iar
- Page 146 and 147: Domnica ENEÎntr-un an de cultură.
- Page 148 and 149: Domnica ENEÎnsumând valoarea prod
- Page 150: Domnica ENEThe crops like tomatoes,