P VÂRCAN. Aurelia DIACONULa soiul Ostara, în anul 1 s-a obţinut o producţie totală <strong>de</strong> 50,6 tlha, iar înpostcultură s-a obţinut o producţie <strong>de</strong> 16 t/ha. La soiul Duchese producţia obţinutăîn postcultură a fost mai mică <strong>de</strong>cât cea obţinută în anul 1 şi anume 18,3 tlha faţă <strong>de</strong>53,3 tlha (anul 1). La soiul Florette s-a obţinut o producţie <strong>de</strong> 53 tlha în anul 1 şi14,6 tlha în postcultură. La soiul Safrane, în anul 1 s-a obţinut o producţie <strong>de</strong> 58,3tlha iar în postcultură s-a obţinut o producţie <strong>de</strong> 23,5 t/ha. La soiul Aida s-a obţinuto producţie <strong>de</strong> 43,1 tlha în anul 1, iar în postcultură s-a realizat o producţie <strong>de</strong> 19,8t/ha. La soiul Atlas s-a obţinut o producţie totală <strong>de</strong> tuberculi în anul 1 <strong>de</strong> 38,3 tlha,aceasta fiind mai mică <strong>de</strong>cât producţia obţinută la soiurile prezentate mai sus, darceea ce este foarte important este faptul că producţia <strong>de</strong> tuberculi obţinută înpostcultură a fost mai mare <strong>de</strong>cât cea obţinută la celelalte soiuri şi anume 24,6 t/ha.7060'250.c:~'C': 40:s .s 30t:l.,--cio2010ODesireeMarianeLatonaSymfoniaOsearMinervaEl Ptot. Anul 1 44.3 60.663.352.956.251.2iiiPtot Posteultura 27.4 18.742.210.431.139.6Figura 2 - Producţia totală <strong>de</strong> tuberculi în anul 1 şi în postcultură(Arnărăştii <strong>de</strong> Jos, 1994-1995)În figura 2 este prezentată producţia totală <strong>de</strong> tuberculi care s-a realizat în condiţiile<strong>de</strong> la Arnărăştii <strong>de</strong> Jos în anul 1 şi în postcultură. La soiul Desiree s-a obţinut în anul 1 oproducţie <strong>de</strong> 44,3 t!ha, iar în postcultură 27,4 tlha. La soiul Mariane în anul 1 s-a obţinuto producţie <strong>de</strong> 60,6 t!ha, iar în postcultură s-a realizat o producţie <strong>de</strong> 18,7 tlha. La soiulLatona, în anul 1 s-a obţinut o producţie totală <strong>de</strong> tuberculi <strong>de</strong> 63,3 tlha, iar în postculturăs-a obţinut o producţie <strong>de</strong> 42,2 tlha, aceasta fiind cea mai mare producţie totală <strong>de</strong>tuberculi care s-a realizat la soiurile analizate. La soiul Symfonia s-a realizat o producţietotală <strong>de</strong> 52,9 tlha în anul 1, iar în postcultură s-a obţinut cea mai mică producţiecomparativ cu soiurile analizate şi anume 10,4 tlha. La soiul Oscar, în anul 1 s-a obţinuto producţie totală <strong>de</strong> tuberculi <strong>de</strong> 56,2 tlha, iar în postcultură s-a obţinut o producţietotală <strong>de</strong> 31,1 t!ha. La soiul Minerva s-a obţinut în anul 1 o producţie totală <strong>de</strong> 51,2 tlha,iar în postcultură producţia totală obţinută a fost <strong>de</strong> 39,6 t/ha.În figura 3 sunt prezentate, <strong>de</strong> asemenea, rezultatele privind producţia obţinutăîn funcţie <strong>de</strong> soi în anul 1 şi în postcultură. Se poate constata că la soiul Ostara producţia86Anale 1. c.pc.
Calitatea materialului <strong>de</strong> plantare la cartojitl timpuriutotală obţinută a fost în anul 1 <strong>de</strong> 41,4 ti!ha, iar în postcultură s-a obţinut o producţie<strong>de</strong> tuberculi <strong>de</strong> 15.8 t/ha. La soiul Fresco, în anul 1 s-a obţinut o producţie totală <strong>de</strong>tuberculi <strong>de</strong> 45,9 t/ha, iar în postcultură s-a realizat o producţie totală <strong>de</strong> tuberculi <strong>de</strong>36,7 t/ha. La soiul Cibin s-a obţinut în anul 1 o producţie <strong>de</strong> 46,9 t/ha, iar în postculturăs-a obţinut o producţie <strong>de</strong> 37,9 t/ha. La soiul Bârsa, în anul 1 s-a obţinut o producţie<strong>de</strong> 46,5 t/ha, iar în postcultură s-a obţinut o producţie <strong>de</strong> 27,8 t/ha. La soiul Bran,producţia obţinută în anul 1 a fost <strong>de</strong> 47,9 t/ha, iar în postcultură producţia realizată afost <strong>de</strong> 22,8 t/ha. La soiul Mureşan, producţia totală <strong>de</strong> tuberculi a fost <strong>de</strong> 42,8 t/ha înanul 1, iar în postcultură s-a obţinut o producţie totală <strong>de</strong> 36,9 t/ha.,,-.... 60ed...c:::~'--'40ledc;§20'"C:ÎoI-oO-
- Page 1:
ANALEINSTITUTUL DE CERCETARESI PROD
- Page 4 and 5:
ISSN: 1016-4790ADRESA:(ADDRESS)INST
- Page 6 and 7:
CONTENTBERINDEI M.: Pages of potato
- Page 8 and 9:
M. BERINDEItraducerea din greacă a
- Page 10 and 11:
M. BERJNDEJAgriculturii în ceea ce
- Page 12 and 13:
M. BERINDEJcare păstra legături c
- Page 14 and 15:
M. BERJNDEJ"Ziua verde a cartofului
- Page 16 and 17:
l. BOZEŞAN. e. DRAICAMATERIALUL Ş
- Page 18 and 19:
1. BOZEŞAN, e. DRAICAProducţiaTab
- Page 20 and 21:
1. BOZEŞAN, C DRA1CAfrunzelor de c
- Page 22 and 23:
1. BOZEŞAN, C DRAICAproducţie de
- Page 24 and 25:
MAGIC SIASTRAL - NOI SOIURI SEMITIM
- Page 26 and 27:
D. BODEAASTRALELVIRA
- Page 28 and 29:
D. BODEACapacitatea de producţieEv
- Page 30 and 31:
D. BODEA"MAGIC" ANDVARIETIES"ASTRAL
- Page 32 and 33:
Luiza MIKESelecţia, testarea şi v
- Page 34 and 35:
Luiza MIKERezistenţa la boliVerifi
- Page 36 and 37:
Luiza MIKECONCLUZII1. Ca perioadă
- Page 38 and 39:
N. GALFI, Erzsebet GYORGYîn primul
- Page 40 and 41:
N. GALFI, Erzsebet GYORGYTabelul 5C
- Page 42 and 43: REZULTATE PRIVIND PRODUCEREA IMUNOG
- Page 44 and 45: N. COJOCARU, ŞT. ERANÎn 500 mI ta
- Page 46 and 47: N COJOCARU, ŞT. BRANcu tamponul de
- Page 48 and 49: N. COJOCARU, ŞT. ERANmetodologiile
- Page 50 and 51: N. COJOCARU, ŞT. ERANFor conjugate
- Page 52 and 53: l. GONTARJ{progresează deoarece el
- Page 54 and 55: J. GONTARJUA 2- soiul Sante;Factoru
- Page 56 and 57: I. GONTARIUSoiulEpocaÎntrerupereav
- Page 58 and 59: 1. GONTAR1Uof qualitatively and qua
- Page 60 and 61: M. BĂRDAŞa cartofului pentru săm
- Page 62 and 63: M. BĂRDAŞAmplasarea experienţei
- Page 64 and 65: M. BĂRDAŞInfluenţa individuală
- Page 66 and 67: M. BĂRDAŞTabelul 4Influenţa măr
- Page 68 and 69: STABILIREA CAPACITĂTII , DE PRODUC
- Page 70 and 71: A. P. HASKIDiferenţele de producţ
- Page 72 and 73: A. P. HASKlÎn tabelul 3 este redat
- Page 74 and 75: A. P. HASKIESTABLISHMENT OF YIELD C
- Page 76 and 77: Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANItr
- Page 78 and 79: Daniela DONESCU, Mihaela PAUL/ANrap
- Page 80 and 81: Daniela DONESCU, Mihaela PAULIANDin
- Page 82 and 83: Daniela DONESCU, Mihaela PAULlA.\Di
- Page 84 and 85: Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANBIB
- Page 86 and 87: CALITATEA MATERIALULUI DE PLANTARE
- Page 88 and 89: P VÂRCAN, Aurelia DIACONUPlanta pr
- Page 90 and 91: P VÂRCA N, Aurelia DIACONUDupă un
- Page 94 and 95: P. VÂRCAN, Aurelia DIACONU706050';
- Page 96 and 97: P. VÂRCAN. Aurelia DIACONUTables:1
- Page 98 and 99: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 100 and 101: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 102 and 103: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 104 and 105: D. NĂSTASE, Maria JANOSJ, V. SURĂ
- Page 106 and 107: V. BRUDEA, V. CIOBANUÎn zona de cu
- Page 108 and 109: V. BRUDEA, V. CIOBANUPrin analiza p
- Page 110 and 111: V. BRUDEA, V. CIOBANU5. GAUBEL G.,
- Page 112 and 113: Luiza MIKE, S. VICIUîngrăşămint
- Page 114 and 115: Luiza MlKE, S. VICIUREZULTATELE CER
- Page 116 and 117: Luiza MIKE, S. VICIU~ oCO'"C·E«16
- Page 118 and 119: Luiza MIKE, S. VICIUTabelul 5Eficie
- Page 120 and 121: Luiza MIKE, S. VICIUK150. Costurile
- Page 122 and 123: CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITĂTILE
- Page 124 and 125: Daniela POPAs-au administrat fungic
- Page 126 and 127: Daniela POPATabelul 3Atacul de man
- Page 128 and 129: Daniela POPATabelul 5Producţia de
- Page 130 and 131: Daniela POPAo deosebită importanţ
- Page 132 and 133: INFLUENTA PRECIPITATIILORDIN PERIOA
- Page 134 and 135: Maria IANOSl, S. IANOSIla nivelul d
- Page 136 and 137: Maria IA NOSI. S. IANOSITabelul 3Am
- Page 138 and 139: Maria IANOSI, S. IANOSICoeficienţi
- Page 140 and 141: EFICIENTA UNOR CULTURI SUCCESIVE CA
- Page 142 and 143:
Domnica ENEREZULTATELE CERCETĂRILO
- Page 144 and 145:
Domnica ENEde 8,99 t/ha boabe, iar
- Page 146 and 147:
Domnica ENEÎntr-un an de cultură.
- Page 148 and 149:
Domnica ENEÎnsumând valoarea prod
- Page 150:
Domnica ENEThe crops like tomatoes,