anale 28.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

Influenţa precipitaţiilor din perioada de vegetaţie asupra randamentului fertiliziirii la cultura cartofitluiEfectul deficitului de apă nu poate fi compensat de nici o intervenţietehnologică cum ar fi fertilizarea, densitatea, soiul etc. decât în foarte mică măsură.Însă în condiţii de aprovizionare bună cu apă, o serie de măsuri agro-fitotehnice işiintensifică efectul, crescând eficacitatea şi randamentul lor de valorificare (Ianosişi Ianosi, 2000).În urma studierii rezultatelor experienţelor de fertilizare la cartoful cultivat încondiţii neirigate, se constată că mersul condiţiilor climatice din diferiţi ani agricoliinfluenţează atât producţiile martorilor nefertilizaţi, cât şi producţiile din variantelede fertilizare.Pe solul cernozi6moid de la Braşov s-a studiat eficacitatea fertilizării NPK aculturii cartofului prin modelul matematic de optimizare a fertilizării în zona Braşov,în perioada 1975-1978. Din cercetare reiese că. în condiţiile studiate, îngrăşămintelecu azot au o eficacitate moderată, fiind influenţate atât de temperaturile, cât şi deprecipitaţiile intervenite. Potasiul este elmentul cu cea mai mare eficacitate, aceastafiind puţin influenţată de condiţiile climatice. În condiţiile studiate fosforul estepuţin eficient, putând deveni total neeficient fără a se putea preciza cauzele climatice(Ianosi şi colab., 1980).Condiţiile climatice, foarte variate, uneori excesive din ultimii ani au făcutoportună reluarea studiilor privind eficienţa fertilizării, în vederea găsiriimodalităţilor de folosire cât mai eficientă a resurselor naturale.MATERIALUL ŞIMETODA DE CERCETARECercetările s-au efectuat pe solul cenoziomoid de la Braşov, în perioada1993-2000.S-a studiat, pe variante de fertilizare. la soiul Sante efectul mediu al fertilizăriişi variaţia acesteia asupra producţiei totale şi a randamentului fertilizării pentruingrăşământul complex 15: 15: 15. în domeniul de 0-300 kg s.a./ha, variantele defertilizare realizându-se prin trepte de azot de 50 kg N s.a./ha. Ingrăşămintele s-auadministrat primăvara şi s-au incorporat cu lucrările de pregătire a patului germinativ.Suma precipitaţiilor din lunile de vegetaţie şi precipitaţiile insumate pentrudiferite perioade din vegetaţia cartofului.s-au corelat cu producţiile totale, sporurilede producţie absolute şi relative, realizate prin fertilizare separat pe variante şi petoată experienta.REZULTATELE CERCETĂRILORÎn perioada 1993-2000, producţia medie de tuberculi obţinută fără fertilizarela soiul Sante a fost de 28.2 t/ha, cu variaţii mari de la an la an (minim 16.4 şimaxim 36.4 t/ha), cu un coeficient de variaţie (CV) de 28.6%.În urma fertilizării cu doze crescânde de ingrăşământ complex 15: 15: 15 seconstată creşterea producţiilor în urma fertilizării cu NPK, în raport de 1: l :1, pânăVal. XXVIII127