CALITATEA MATERIALULUI DE PLANTARE LACARTOFULTIMPURIUREZUMATP. VÂRCAN 1 , Aurelia DIACONU 1Cercetările efectuate pe cernoziom, la Amărăştii <strong>de</strong> Jos, SCPC Mârşani, auavut ca scop stabilirea momentului optim <strong>de</strong> întrerupere a vegetaţiei, la soiuriletimpurii, în ve<strong>de</strong>rea reducerii infecţiei cu virusuri şi obţinerii <strong>de</strong> material <strong>de</strong> plantatcompetitiv cu cel obţinut în zona închisă.S-a folosit soiul Fresco, la care au fost stabilite trei epoci <strong>de</strong> întrerupere avegetaţiei, la 55 şi 65 zile <strong>de</strong> la răsărire şi la maturitatea fiziologică.Din rezultatele obţinute a reieşit că, <strong>pentru</strong> soiurile timpurii, epoca optimă <strong>de</strong>întrerupere a vegetaţiei este la 65 zile <strong>de</strong> la răsărire, când infecţia cu virusuri ajungela 1,8-4,0%, faţă <strong>de</strong> o infecţie din anul <strong>de</strong> înmulţire <strong>de</strong> 0,9-1,7%, iar rata <strong>de</strong> infecţienu <strong>de</strong>păşeşte 2,2%.S-au testat mai multe soiuri privind producţia <strong>de</strong> tuberculi obţinută în anul 1cultură, precum şi în postcultură şi s-a constatat că soiurile se manifestă foartediferit după un an <strong>de</strong> înmulţire în zona <strong>de</strong> sud a ţării, în condiţii <strong>de</strong> irigare.Cuvinte cheie: cartof <strong>pentru</strong> sămânţă, întrerupere vegetaţie, infecţie cuVlfUSUfl.INTRODUCEREPractica cultivării cartofului, din întreaga lume, dove<strong>de</strong>şte că toate soiurile <strong>de</strong>cartof, prin cultivarea lor an <strong>de</strong> an, îşi pierdprogresiv potenţialul iniţial <strong>de</strong> producţie,se <strong>de</strong>preciază calitativ, <strong>de</strong>generează. Degenerarea este un proces ireversibil.Degenerarea cartofului a fost observată cu mult timp în urmă, încă din secolulal XVIII - lea (1778), când "Agricultural Society of Manchester" a instituit unvJl..,JUUL.lI..... <strong>pentru</strong> a stimula cercetarea cauzelor acestei scă<strong>de</strong>ri progresive a capacităţiiproducţie a cartofului (Catelly, 1988). În anul 1786, Louis Augustine Parmantier,consi<strong>de</strong>rat pe bună dreptate părintele răspândirii cartofului în Europa, a fost primulom <strong>de</strong> ştiinţă care a sesizat <strong>de</strong>generarea la soiurile <strong>de</strong> cartof cultivate în Franţa,""A.IfJ'....."'''"UlU fenomenul ca un efect al îmbătrânirii soiurilor, cauzat <strong>de</strong> înmulţireavegetativă repetată. Ca mijloc <strong>de</strong> combatere a <strong>de</strong>generării, Parmantier preconizacrearea continuă <strong>de</strong> soiuri noi din seminţe şi scoaterea din cultură a soiurilor vechi,<strong>de</strong>generate.Staţiunea<strong>de</strong> <strong>Cercetare</strong> şi Producţie a Cartofului (S.c.P.c.) - Mârşani, DoljAnale re.p.e.
Calitatea materialului <strong>de</strong> plantare la cartoful timpuriuUna din pârghiile cele mai eficiente <strong>de</strong> sporire a producţiei agricole oreprezintă sămânţa sau materialul <strong>de</strong> plantare, care exprimă potenţialul biologic <strong>de</strong>producţie al soiului creat şi caracterizat printr-o anumită structură genetică.La cartof mai mult ca la oricare altă plantă <strong>de</strong> cultură, calitatea materialului <strong>de</strong>plantare este un factor esenţial care <strong>de</strong>termină mărimea şi calitatea recoltei(Constantinescu şi colab., 1969).Înmulţirea cartofului pe cale vegetativă prin tuberculi permite transmiterea<strong>de</strong> la un an la altul a unui număr însemnat <strong>de</strong> boli cauzate <strong>de</strong> virusuri, micoze,bacterioze, nematozi sau mycoplasme. De calitatea biologică a materialului <strong>de</strong>plantare <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> capacitatea <strong>de</strong> încolţire, răsărirea, creşterea plantelor şi formareatuberculilor, acumularea producţiei, mărimea şi calitatea acesteia. Starea biologicăa materialului <strong>de</strong> plantare, în general, este tot atât <strong>de</strong> importantă <strong>pentru</strong> practicaagricolă ca însuşi soiul <strong>de</strong> cartof (Catelly, 1974).Din aceste consi<strong>de</strong>rente cartoful <strong>pentru</strong> sămânţă constituie o problemă <strong>de</strong>actualitate permanentă în toate ţările producătoare <strong>de</strong> cartof <strong>pentru</strong> sămânţă, chiarşi în cele cu veche tradiţie în producerea şi înmulţirea acestuia.Analizând printr-un mo<strong>de</strong>l matematic contribuţia unui mare număr <strong>de</strong> factoricauzali la realizarea producţiei <strong>de</strong> cartof, în condiţiile unei tehnologii corecte, Goreaşi colab. (1982) arată că producţia este <strong>de</strong>terminată proporţional <strong>de</strong> următorii factori:~ 51 % <strong>de</strong> valoarea materialului <strong>de</strong> plantare;~ 21 % <strong>de</strong> potenţialul biologic al soiului;~ 13 % <strong>de</strong> utilizarea raţională a îngrăşămintelor;~ 12 % <strong>de</strong> măsurile <strong>de</strong> protecţie a culturii;~ 3 % <strong>de</strong> alţi factori.Valoarea materialului <strong>de</strong> plantare exprimată prin potenţialul <strong>de</strong> producţie alsoiului <strong>de</strong>termină în cea mai mare măsură nivelul producţiei, constituind factorulprincipal al producţiei, în timp ce măsurile <strong>de</strong> fertilizare şi protecţie fitosanitarăsunt consi<strong>de</strong>raţi factori <strong>de</strong> menţinere a potenţialului biologic. Iată <strong>de</strong> ce obiectivulprincipal al activităţii <strong>de</strong> producere a materialului <strong>de</strong> plantare la cartof în Româniaîl reprezintă creşterea calităţii acesteia <strong>pentru</strong> menţinerea la un nivel cât mai ridicata potenţialului <strong>de</strong> producţie a soiurilor.MATERIALUL ŞIMETODA DE CERCETAREÎn anul <strong>de</strong> înmulţire, cu materialul <strong>de</strong> plantat din soiul Fresco, categoriabiologică elită (E), a fost amplasată o experienţă monofactorială, cu lungimeaparcelei <strong>de</strong> 6 m , număr <strong>de</strong> rânduri 16, distanţa între rânduri 0,75 m, distanţaîntre tuberculi pe rând <strong>de</strong> 0,25 m, număr <strong>de</strong> cuiburi pe rând 24, suprafaţa parcelei72 m 2 •Elementele <strong>de</strong> tehnologie privind fertilizarea, combaterea buruienilor, a bolilorşi dăunătorilor, precum şi regimul <strong>de</strong> irigare au fost cele care se recomandă <strong>pentru</strong>cultura cartofului în zona <strong>de</strong> stepă.Voi. XXVIII 81
- Page 1:
ANALEINSTITUTUL DE CERCETARESI PROD
- Page 4 and 5:
ISSN: 1016-4790ADRESA:(ADDRESS)INST
- Page 6 and 7:
CONTENTBERINDEI M.: Pages of potato
- Page 8 and 9:
M. BERINDEItraducerea din greacă a
- Page 10 and 11:
M. BERJNDEJAgriculturii în ceea ce
- Page 12 and 13:
M. BERINDEJcare păstra legături c
- Page 14 and 15:
M. BERJNDEJ"Ziua verde a cartofului
- Page 16 and 17:
l. BOZEŞAN. e. DRAICAMATERIALUL Ş
- Page 18 and 19:
1. BOZEŞAN, e. DRAICAProducţiaTab
- Page 20 and 21:
1. BOZEŞAN, C DRA1CAfrunzelor de c
- Page 22 and 23:
1. BOZEŞAN, C DRAICAproducţie de
- Page 24 and 25:
MAGIC SIASTRAL - NOI SOIURI SEMITIM
- Page 26 and 27:
D. BODEAASTRALELVIRA
- Page 28 and 29:
D. BODEACapacitatea de producţieEv
- Page 30 and 31:
D. BODEA"MAGIC" ANDVARIETIES"ASTRAL
- Page 32 and 33:
Luiza MIKESelecţia, testarea şi v
- Page 34 and 35:
Luiza MIKERezistenţa la boliVerifi
- Page 36 and 37: Luiza MIKECONCLUZII1. Ca perioadă
- Page 38 and 39: N. GALFI, Erzsebet GYORGYîn primul
- Page 40 and 41: N. GALFI, Erzsebet GYORGYTabelul 5C
- Page 42 and 43: REZULTATE PRIVIND PRODUCEREA IMUNOG
- Page 44 and 45: N. COJOCARU, ŞT. ERANÎn 500 mI ta
- Page 46 and 47: N COJOCARU, ŞT. BRANcu tamponul de
- Page 48 and 49: N. COJOCARU, ŞT. ERANmetodologiile
- Page 50 and 51: N. COJOCARU, ŞT. ERANFor conjugate
- Page 52 and 53: l. GONTARJ{progresează deoarece el
- Page 54 and 55: J. GONTARJUA 2- soiul Sante;Factoru
- Page 56 and 57: I. GONTARIUSoiulEpocaÎntrerupereav
- Page 58 and 59: 1. GONTAR1Uof qualitatively and qua
- Page 60 and 61: M. BĂRDAŞa cartofului pentru săm
- Page 62 and 63: M. BĂRDAŞAmplasarea experienţei
- Page 64 and 65: M. BĂRDAŞInfluenţa individuală
- Page 66 and 67: M. BĂRDAŞTabelul 4Influenţa măr
- Page 68 and 69: STABILIREA CAPACITĂTII , DE PRODUC
- Page 70 and 71: A. P. HASKIDiferenţele de producţ
- Page 72 and 73: A. P. HASKlÎn tabelul 3 este redat
- Page 74 and 75: A. P. HASKIESTABLISHMENT OF YIELD C
- Page 76 and 77: Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANItr
- Page 78 and 79: Daniela DONESCU, Mihaela PAUL/ANrap
- Page 80 and 81: Daniela DONESCU, Mihaela PAULIANDin
- Page 82 and 83: Daniela DONESCU, Mihaela PAULlA.\Di
- Page 84 and 85: Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANBIB
- Page 88 and 89: P VÂRCAN, Aurelia DIACONUPlanta pr
- Page 90 and 91: P VÂRCA N, Aurelia DIACONUDupă un
- Page 92 and 93: P VÂRCAN. Aurelia DIACONULa soiul
- Page 94 and 95: P. VÂRCAN, Aurelia DIACONU706050';
- Page 96 and 97: P. VÂRCAN. Aurelia DIACONUTables:1
- Page 98 and 99: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 100 and 101: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 102 and 103: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 104 and 105: D. NĂSTASE, Maria JANOSJ, V. SURĂ
- Page 106 and 107: V. BRUDEA, V. CIOBANUÎn zona de cu
- Page 108 and 109: V. BRUDEA, V. CIOBANUPrin analiza p
- Page 110 and 111: V. BRUDEA, V. CIOBANU5. GAUBEL G.,
- Page 112 and 113: Luiza MIKE, S. VICIUîngrăşămint
- Page 114 and 115: Luiza MlKE, S. VICIUREZULTATELE CER
- Page 116 and 117: Luiza MIKE, S. VICIU~ oCO'"C·E«16
- Page 118 and 119: Luiza MIKE, S. VICIUTabelul 5Eficie
- Page 120 and 121: Luiza MIKE, S. VICIUK150. Costurile
- Page 122 and 123: CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITĂTILE
- Page 124 and 125: Daniela POPAs-au administrat fungic
- Page 126 and 127: Daniela POPATabelul 3Atacul de man
- Page 128 and 129: Daniela POPATabelul 5Producţia de
- Page 130 and 131: Daniela POPAo deosebită importanţ
- Page 132 and 133: INFLUENTA PRECIPITATIILORDIN PERIOA
- Page 134 and 135: Maria IANOSl, S. IANOSIla nivelul d
- Page 136 and 137:
Maria IA NOSI. S. IANOSITabelul 3Am
- Page 138 and 139:
Maria IANOSI, S. IANOSICoeficienţi
- Page 140 and 141:
EFICIENTA UNOR CULTURI SUCCESIVE CA
- Page 142 and 143:
Domnica ENEREZULTATELE CERCETĂRILO
- Page 144 and 145:
Domnica ENEde 8,99 t/ha boabe, iar
- Page 146 and 147:
Domnica ENEÎntr-un an de cultură.
- Page 148 and 149:
Domnica ENEÎnsumând valoarea prod
- Page 150:
Domnica ENEThe crops like tomatoes,