anale 28.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

File din istoria cartojiJlui În Româniaprincipal de cercetare-cartoful, cu toate aspectele acestei culturi: creare de soiuri,stabilirea celor mai bune soiuri, tehnologia de cultivare a cartofului, combatereabolilor şi dăunătorilor, păstrarea.După 1948, Institutului de Cercetări Agronomice al României (ICAR) i-aufost repartizaţi consilieri sovietici, care ne-au obligat să trecem la învăţăturamiciurinistă. În perioada miciurinistă, în cercetarea agricolă din România, au fostefectuate cercetări privind cultura de vară a cartofului, pentru producerea materialuluide plantare şi două recolte de cartof pe an în zona de stepă. Astfel de experimentăriau fost efectuate la Staţiunile de cercetări agricole de la Mărculeşti din judeţulIalomiţa, Valul Traian din judeţul Constanţa, Studina din judeţul Olt, Lovrin dinjudeţul Timiş, Câmpia Turzii din judeţul Cluj şi bineînţeles la baza experimentală aICAR de la Moara Domnească. Din punct de vedere biologic s-au obţinut rezultatesatisfăcătoare, dar nu s-au extins în producţie din cauză că metodele erau foartelaborioase şi costurile de producţie mari. Perioada respectivă a adus însă un mareserviciu: locuitorii din zona de stepă şi cei din zona colinară au prins gustul cartofului,s-a extins cultura cartofului pentru consumul timpuriu în primul rând, dar şi a celuipentru consumul de toamnă-iarnă. În acest scop au fost organizate cercetări şi înaceste zone.Perioada miciurinistă a cercetării corespunde, din punct de vedereorganizatoric, cu colectivizarea agriculturii. Atunci au fost şi unele lucruri bune.Astfel, la Ministerul Agriculturii au funcţionat doi specialişti dr.ing. Gheorghe Tuşa,cel care a efectuat cercetări pe probleme de tehnologia culturii cartofului, la StaţiuneaMărculeşti şi ing. Leonida Trandafir pentru înmulţirea cartofului de sămânţă. Aceştiaau colaborat strâns cu cercetarea şi astfel cultura cartofului, prin plan, s-a răspânditîn toată ţara.2. Organizarea cercetărilor pentru cartof - cheia succesului dezvoltăriiproducţiei de cartofÎn anul 1949 Staţiunea de cercetări agricole Măgurele-Braşov şi Staţiunea decercetări agricole Suceava şi-au orientat activitatea de cercetare, în primul rândspre cartof din toate punctele de vedere: creare de soiuri, testarea soiurilor străine,tehnologia de cultivare, combaterea bolilor şi a dăunătorilor cartofului, unele aspecteprivind păstrarea tuberculilor. Odată cu înfiinţarea Institutului Central de cercetăriAgricole s-a înfiinţat la Braşov (Stupini) Staţiunea complexă pentru cercetări agricoleMăgurele unde ponderea cercetărilor era pe cultura cartofului unindu-se cu cea dela Stupini.În anul 1967, din iniţiativa prof.dr. Nicolae Giosan a luat fiinţă Institutul deCercetări pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr cu sediul la Stupini. Activitatea de cercetarea fost organizată pe 2 secţii: cartof şi sfeclă de zahăr. Prima preocupare a celor 2secţii de cercetare a fost instruirea cercetătorilor şi a lucrătorilor din MinisterulVOL. XXVllJ 3