1. BOZEŞAN, C DRA1CAfrunzelor <strong>de</strong> cartof (Solanum virus 14), comparativ cu soiurile standard Ostara şiDesiree, a căror note sunt cu 3,2 şi respectiv 6 puncte mai reduse.Tabelul 4Evaluarea rezistenţei la infecţiile cu virusul Y şi virusul răsucirii frunzelor asoiului "Tâmpa", comparativ cu soiurile standard Ostara şi DesireeSoiulVirusul YVirusul răsuciril frunzelorNota Calificativul Nota CalificativulTâmpa 9,0 Rrezistenţă foarte ridicată 8,0 Rezistenţă ridicatăOstara 7,3 Rezistenţă mo<strong>de</strong>rată 4,8 Sensibil-mijlociu sensibilDesiree 8,0 Rezistenţă ridicată 2,0 Foarte sensibilNote - 1 - 2 - Foarte sensibil;- 6 - Mijlociu <strong>de</strong> sensubil;- 9 - Rezistenţă foarte ridicată.Rezultate privind manifestarea însuşirilor <strong>de</strong> calitateÎnsuşirile <strong>de</strong> calitate au fost <strong>de</strong>terminate la LC.P.C. Braşov, în cadrulDepartamentului <strong>de</strong> Calitate şi Păstrare.Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al calităţii culinare, soiul "Tâmpa" se încadrează în clasaAlB, având structura amidonului fină spre semifină.Soiul "Tâmpa" este sensibil superior soiurilor standard Ostara şi Desiree dinpunct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al calităţii culinare şi este mai rezistent la înnegrirea pulpei cru<strong>de</strong>a tuberculilor. Conţinutul în amidon este <strong>de</strong> 16,5 %. Se pretează la majoritateapreparatelor culinare. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 5.Tabelul 5Calitatea culinară a soiului "Tâmpa", în comparaţie cu soiurilestandard Ostara şi· DesireeCaracterul Tâmpa Ostara DesireeAspectul la fierbere (1-4) 2,3 2,5 2,0Gustul (1-4) 2,2 2,2 2,0Culoarea (1-6) 4,0 4,0 4,0Sfărâmarea la fierbere (1-4) 2,2 2,0 2,0Consistenţa (1-4) 2,2 2,0 2,0Făinozitatea(1-4) 2,2 2,0 2,0Umiditatea 1-4) 2,2 2,0 2,0Structura amidonu1ui (1-4) 2,2 2,0 2,0Clasa <strong>de</strong> calitate AlB AlB AlBColorare crudă (1-9) 3,1 3,6 5,0Conţinut în amidon 16,5 16,0 16,014Anale 1. CP.C
TÂMPA - un sau soi <strong>de</strong> cartof<strong>pentru</strong> consum <strong>de</strong> toamnâ-iarnăDin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al industrializării sub formă <strong>de</strong> chips, soiul "Tâmpa"poate fi utilizat cu succes, având un randament bun <strong>de</strong> 22,3 %, un consumsatisfăcător <strong>de</strong> ulei în procesul <strong>de</strong> fabricare <strong>de</strong> 35,9 010, mai scăzut <strong>de</strong>cât la soiulOstara, datorită conţinutului mai ridicat în substanţă uscată. Produsul are o culoare<strong>de</strong>schisă, atrăgătoare (tabelul 6).Tabelul 6Pretabilitatea la industrializare sub formă <strong>de</strong> chips a soiului "Tâmpa",comparativ cu soiurile standard Ostara şi DesireeCaracterul Tâmpa Ostara DesireeAmidon fizic (%) 16,5 15,3 16,0Substanţă uscată (%) 22,5 21,3 22,0Randament (%) 22,3 23,5 23,0Culoare (l - 9) 7,5 7,0 8Conţinut în ulei (0/0) 35,9 38,0 35,8Soiul "Tâmpa" are o capacitate bună <strong>de</strong> păstrare. Pier<strong>de</strong>rile medii din perioada<strong>de</strong> păstrare, verificate într-o perioadă <strong>de</strong> trei ani, au fost <strong>de</strong> 5,52 %, valorile fiind<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> constante în anii <strong>de</strong> verificare (tabelul 7).Tabelul 7Capacitatea <strong>de</strong> păstrare a soiului "Tâmpa"Anul <strong>de</strong>verificarePier<strong>de</strong>ri prin Pier<strong>de</strong>ri prin Totaltranspiraţie(%)încolţire (%) pier<strong>de</strong>riAnul I 8,83 3,10 11,93Anul II 7,33 2,98 10,31Anul III 6,32 5,12 11,44MEDIA 7,49 3,73 11,22Repaosul vegetativ al soiului "Tâmpa" a fost în medie <strong>de</strong> 56 <strong>de</strong> zile, cu valoriîntre 44 şi 71 <strong>de</strong> zile.CONCLUZII1. Ca perioadă <strong>de</strong> vegetaţie soiul "Tâmpa" se încadrează în grupa soiurilorsemitârzii, cu o perioadă <strong>de</strong> vegetaţie <strong>de</strong> 105-115 zile;2. Soiul "Tâmpa" are o capactate bună <strong>de</strong> producţie, realizând un maxim <strong>de</strong>VOL. XXVIII15
- Page 1: ANALEINSTITUTUL DE CERCETARESI PROD
- Page 4 and 5: ISSN: 1016-4790ADRESA:(ADDRESS)INST
- Page 6 and 7: CONTENTBERINDEI M.: Pages of potato
- Page 8 and 9: M. BERINDEItraducerea din greacă a
- Page 10 and 11: M. BERJNDEJAgriculturii în ceea ce
- Page 12 and 13: M. BERINDEJcare păstra legături c
- Page 14 and 15: M. BERJNDEJ"Ziua verde a cartofului
- Page 16 and 17: l. BOZEŞAN. e. DRAICAMATERIALUL Ş
- Page 18 and 19: 1. BOZEŞAN, e. DRAICAProducţiaTab
- Page 22 and 23: 1. BOZEŞAN, C DRAICAproducţie de
- Page 24 and 25: MAGIC SIASTRAL - NOI SOIURI SEMITIM
- Page 26 and 27: D. BODEAASTRALELVIRA
- Page 28 and 29: D. BODEACapacitatea de producţieEv
- Page 30 and 31: D. BODEA"MAGIC" ANDVARIETIES"ASTRAL
- Page 32 and 33: Luiza MIKESelecţia, testarea şi v
- Page 34 and 35: Luiza MIKERezistenţa la boliVerifi
- Page 36 and 37: Luiza MIKECONCLUZII1. Ca perioadă
- Page 38 and 39: N. GALFI, Erzsebet GYORGYîn primul
- Page 40 and 41: N. GALFI, Erzsebet GYORGYTabelul 5C
- Page 42 and 43: REZULTATE PRIVIND PRODUCEREA IMUNOG
- Page 44 and 45: N. COJOCARU, ŞT. ERANÎn 500 mI ta
- Page 46 and 47: N COJOCARU, ŞT. BRANcu tamponul de
- Page 48 and 49: N. COJOCARU, ŞT. ERANmetodologiile
- Page 50 and 51: N. COJOCARU, ŞT. ERANFor conjugate
- Page 52 and 53: l. GONTARJ{progresează deoarece el
- Page 54 and 55: J. GONTARJUA 2- soiul Sante;Factoru
- Page 56 and 57: I. GONTARIUSoiulEpocaÎntrerupereav
- Page 58 and 59: 1. GONTAR1Uof qualitatively and qua
- Page 60 and 61: M. BĂRDAŞa cartofului pentru săm
- Page 62 and 63: M. BĂRDAŞAmplasarea experienţei
- Page 64 and 65: M. BĂRDAŞInfluenţa individuală
- Page 66 and 67: M. BĂRDAŞTabelul 4Influenţa măr
- Page 68 and 69: STABILIREA CAPACITĂTII , DE PRODUC
- Page 70 and 71:
A. P. HASKIDiferenţele de producţ
- Page 72 and 73:
A. P. HASKlÎn tabelul 3 este redat
- Page 74 and 75:
A. P. HASKIESTABLISHMENT OF YIELD C
- Page 76 and 77:
Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANItr
- Page 78 and 79:
Daniela DONESCU, Mihaela PAUL/ANrap
- Page 80 and 81:
Daniela DONESCU, Mihaela PAULIANDin
- Page 82 and 83:
Daniela DONESCU, Mihaela PAULlA.\Di
- Page 84 and 85:
Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANBIB
- Page 86 and 87:
CALITATEA MATERIALULUI DE PLANTARE
- Page 88 and 89:
P VÂRCAN, Aurelia DIACONUPlanta pr
- Page 90 and 91:
P VÂRCA N, Aurelia DIACONUDupă un
- Page 92 and 93:
P VÂRCAN. Aurelia DIACONULa soiul
- Page 94 and 95:
P. VÂRCAN, Aurelia DIACONU706050';
- Page 96 and 97:
P. VÂRCAN. Aurelia DIACONUTables:1
- Page 98 and 99:
D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 100 and 101:
D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 102 and 103:
D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 104 and 105:
D. NĂSTASE, Maria JANOSJ, V. SURĂ
- Page 106 and 107:
V. BRUDEA, V. CIOBANUÎn zona de cu
- Page 108 and 109:
V. BRUDEA, V. CIOBANUPrin analiza p
- Page 110 and 111:
V. BRUDEA, V. CIOBANU5. GAUBEL G.,
- Page 112 and 113:
Luiza MIKE, S. VICIUîngrăşămint
- Page 114 and 115:
Luiza MlKE, S. VICIUREZULTATELE CER
- Page 116 and 117:
Luiza MIKE, S. VICIU~ oCO'"C·E«16
- Page 118 and 119:
Luiza MIKE, S. VICIUTabelul 5Eficie
- Page 120 and 121:
Luiza MIKE, S. VICIUK150. Costurile
- Page 122 and 123:
CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITĂTILE
- Page 124 and 125:
Daniela POPAs-au administrat fungic
- Page 126 and 127:
Daniela POPATabelul 3Atacul de man
- Page 128 and 129:
Daniela POPATabelul 5Producţia de
- Page 130 and 131:
Daniela POPAo deosebită importanţ
- Page 132 and 133:
INFLUENTA PRECIPITATIILORDIN PERIOA
- Page 134 and 135:
Maria IANOSl, S. IANOSIla nivelul d
- Page 136 and 137:
Maria IA NOSI. S. IANOSITabelul 3Am
- Page 138 and 139:
Maria IANOSI, S. IANOSICoeficienţi
- Page 140 and 141:
EFICIENTA UNOR CULTURI SUCCESIVE CA
- Page 142 and 143:
Domnica ENEREZULTATELE CERCETĂRILO
- Page 144 and 145:
Domnica ENEde 8,99 t/ha boabe, iar
- Page 146 and 147:
Domnica ENEÎntr-un an de cultură.
- Page 148 and 149:
Domnica ENEÎnsumând valoarea prod
- Page 150:
Domnica ENEThe crops like tomatoes,