Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANItrebuie ro;enţionaţi: Reiter, Ganglbauer, Bo<strong>de</strong>nhaimer, Sasaji, Iperti, Ho<strong>de</strong>k, Lipa,Hagen şi !,alţii (Moglan, 1997). Rolul prădătorilor şi al paraziţilor afi<strong>de</strong>lor precum şimijloacele <strong>de</strong> conservare a mediului lor natural a fost studiat în ţara noastră <strong>de</strong>Montodon, Petri, Cosmovici, Ciochia, Cîr<strong>de</strong>i, Negru, Roşca, Săpunaru, Voicu, Perju,Moglan, Teodorescu, Malschi, Paulian s.a. (Moglan, 1997, Malschi, 1997). Cercetărireferitoare la biologia, ecologia, rolul coccineli<strong>de</strong>lor şi efectele tratamentelor chimiceasupra acestora în diferite culturi şi zone agroecologice din ţara noastră au fostrealizate <strong>de</strong> Moglan (Moglan, 1990, 1992, 1993, 1995) iar inventarierea şi rolulentomofagilor prădători din culturile <strong>de</strong> câmp din Transilvania au fost studiate <strong>de</strong>Malschi şi Mustea (Malschi, Mustea,1992, 1993, 1995; Malschi, 1997).I<strong>de</strong>ea utilizării diferitelor tehnici <strong>pentru</strong> a combate insectele dăunătoare dinculturile agricole există <strong>de</strong> când omenirea s-a ocupat <strong>de</strong> cultivarea pământului.Combaterea integrată este un amestec complex <strong>de</strong> practici şi măsuri tehnologice,specifice unei anumite culturi, care au ca finalitate controlul dăunătorilor cu câtmai multe beneficii economice, sociale şi ecologice. Mijloacele pe care se bazeazăcombaterea integrată sunt: biologice (protecţia/înmulţirea/folosireaduşmanilornaturali), tehnologice (rotaţia culturilor, arătura, irigarea, monitorizarea insectelordăunătoare), chimice (pestici<strong>de</strong>, regulatori <strong>de</strong> creştere a insectelor, feromoni),genetice (autocidia, soiurile rezistente).Având în ve<strong>de</strong>re aceste aspecte, consi<strong>de</strong>răm că inventarierea insectelorprădătoare din culturile <strong>de</strong> cartof <strong>pentru</strong> sămânţă în scopul cunoaşterii structuriispeciilor, a abun<strong>de</strong>nţei şi dinamicii principalilor prădători constituie un elementesenţial al programelor <strong>de</strong> combatere integrată a afi<strong>de</strong>lor, vectori virotici importanţila cartoful <strong>pentru</strong> sămânţă.MATERIALUL ŞIMETODA DE CERCETARECercetăriile s-au <strong>de</strong>sfăşurat în cadrul <strong>Institutul</strong>ui <strong>de</strong> <strong>Cercetare</strong> şi Producţie aCartofului Braşov, în perioada 1989-1991. Pentru a putea evi<strong>de</strong>nţia influenţa tipului<strong>de</strong> asolament asupra structurii şi dinamicii entomofaunei utile din cultura <strong>de</strong> cartof,au fost făcute observaţii în trei tipuri <strong>de</strong> asolamente pe cultura <strong>de</strong> cartof :monocultură <strong>de</strong> cartof, (asolament 1), asolament <strong>de</strong> 2 ani (asolament 2, cu porumb<strong>pentru</strong> siloz şi cartof) şi asolament <strong>de</strong> 3 ani (asolament 3, cu porumb <strong>pentru</strong> siloz,orzoaică <strong>de</strong> primăvară şi cartof). Soiul <strong>de</strong> cartof cultivat în toate tipurile <strong>de</strong> asolamenta fost Desiree. Suprafaţa parcelei experimentale: 50 m 2 •Pentru stabilirea structurii entomofaunei din cultura <strong>de</strong> cartof, a parametrilorpopulaţionali ai insectelor şi evi<strong>de</strong>nţierea factorilor cauzali care intervin înproducerea şi repetarea unor fenomene s-au efectuat colectări ale materialuluibiologic astfel :- cu ajutorul capcanelor monocromatice (galben) cu a<strong>de</strong>ziv, având o suprafaţă<strong>de</strong> 120 cm 2 • În fiecare parcelă au fost amplasate câte 3 capcane, fixate <strong>de</strong> jur70Anale rcpc
Insecte prădătoare ale afi<strong>de</strong>lor din culturile <strong>de</strong> cartof<strong>pentru</strong> sămânţăîmprejurul unui suport <strong>de</strong> lemn la înălţimea <strong>de</strong> 70 <strong>de</strong> cm <strong>de</strong>asupra solului. Capcaneleau fost aşezate pe diagonala fiecărei parcele, la câte 1/3 din lungimea acesteia,evitându-se efectul marginal. Acestea au fost schimbate săptămânal, în perioadamai - august;- observaţii vizuale pe un număr <strong>de</strong> 10 plante, în cadrul fiecărei parcele, înperioada <strong>de</strong> vegetaţie a cartofului şi <strong>de</strong> maximă activitate <strong>pentru</strong> insectele utile;- colectarea materialului biologic viu cu ajutorul fileului entomologic, 50<strong>de</strong> cosiri <strong>de</strong> două ori, din două puncte diferite, la un interval <strong>de</strong> două săptămâni;- recoltarea periodică a câte 100 <strong>de</strong> frunze <strong>de</strong> cartof în ve<strong>de</strong>rea stabiliriinumărului afi<strong>de</strong>lor nearipate;- <strong>de</strong>terminarea <strong>de</strong>nsităţii (încărcăturii) pe plante a insectelor prin observaţiivizuale şi colectări manuale <strong>de</strong>-a lungul unui traiect liniar <strong>de</strong> 10 m.REZULTATELE CERCETARILORPrezenţa în culturile <strong>de</strong> cartof <strong>pentru</strong> sămânţă a insectelor parazite şiprădătoarereprezintă factori importanţi <strong>de</strong> limitare a populaţiilor <strong>de</strong> afi<strong>de</strong>. În prima etapă,respectiv în cursul anului 1989, s-au efectuat observaţii şi <strong>de</strong>termimări în ve<strong>de</strong>reastabilirii spectrului speciilor insectelor prădătoare ale afi<strong>de</strong>lor, abun<strong>de</strong>nţa şidominanţa fiecărei specii şi grup <strong>de</strong> entomofagi, dinamica acestora în timp, relaţiileintra- şi mai ales interspecifice. Totodată s-a încercat evi<strong>de</strong>nţierea influenţei tipului<strong>de</strong> asolament asupra prezenţei şi nivelului populaţiilor <strong>de</strong> entomofagi, cunoscutfiind faptul că o anumită structură a covorului vegetal agricol acţionează asuprastucturii, răspândirii şi activităţii insectelor utile.În anul 1989, în cursul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> observaţii în asolamente s-au capturat1.706 exemplare <strong>de</strong> insecte, din care 1.286 (75.4 0/0) au aparţinut unor specii maimult sau mai puţin dăunătoare. Restul <strong>de</strong> 433 exemplare (25,4 %) au fost speciiutile, capturate din cele 3 asolamente (tabelul 1)Tabelul 1Abun<strong>de</strong>nţa numerică şi procentuală a populaţiilor <strong>de</strong> insecte în treiasolamente din cultura <strong>de</strong> cartof <strong>de</strong> la ICPC Braşov, 1989CâmpulNr. total Insecte dăunătoare Insecte utileinsecte% %Nr. Nr.Asol31nent 1 627 476 75,9 152 24,2Asolament 2 551 390 70,8 161 29,2Asolament 3 528 420 79,5 120 22,7În ceea ce priveşte abun<strong>de</strong>nţa afi<strong>de</strong>lor şi a insectelor prădătoare pe plantele<strong>de</strong> cartof, în timpul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> vegetaţie maximă (înflorit), s-a constatat căVOL. XXVIIl 71
- Page 1:
ANALEINSTITUTUL DE CERCETARESI PROD
- Page 4 and 5:
ISSN: 1016-4790ADRESA:(ADDRESS)INST
- Page 6 and 7:
CONTENTBERINDEI M.: Pages of potato
- Page 8 and 9:
M. BERINDEItraducerea din greacă a
- Page 10 and 11:
M. BERJNDEJAgriculturii în ceea ce
- Page 12 and 13:
M. BERINDEJcare păstra legături c
- Page 14 and 15:
M. BERJNDEJ"Ziua verde a cartofului
- Page 16 and 17:
l. BOZEŞAN. e. DRAICAMATERIALUL Ş
- Page 18 and 19:
1. BOZEŞAN, e. DRAICAProducţiaTab
- Page 20 and 21:
1. BOZEŞAN, C DRA1CAfrunzelor de c
- Page 22 and 23:
1. BOZEŞAN, C DRAICAproducţie de
- Page 24 and 25:
MAGIC SIASTRAL - NOI SOIURI SEMITIM
- Page 26 and 27: D. BODEAASTRALELVIRA
- Page 28 and 29: D. BODEACapacitatea de producţieEv
- Page 30 and 31: D. BODEA"MAGIC" ANDVARIETIES"ASTRAL
- Page 32 and 33: Luiza MIKESelecţia, testarea şi v
- Page 34 and 35: Luiza MIKERezistenţa la boliVerifi
- Page 36 and 37: Luiza MIKECONCLUZII1. Ca perioadă
- Page 38 and 39: N. GALFI, Erzsebet GYORGYîn primul
- Page 40 and 41: N. GALFI, Erzsebet GYORGYTabelul 5C
- Page 42 and 43: REZULTATE PRIVIND PRODUCEREA IMUNOG
- Page 44 and 45: N. COJOCARU, ŞT. ERANÎn 500 mI ta
- Page 46 and 47: N COJOCARU, ŞT. BRANcu tamponul de
- Page 48 and 49: N. COJOCARU, ŞT. ERANmetodologiile
- Page 50 and 51: N. COJOCARU, ŞT. ERANFor conjugate
- Page 52 and 53: l. GONTARJ{progresează deoarece el
- Page 54 and 55: J. GONTARJUA 2- soiul Sante;Factoru
- Page 56 and 57: I. GONTARIUSoiulEpocaÎntrerupereav
- Page 58 and 59: 1. GONTAR1Uof qualitatively and qua
- Page 60 and 61: M. BĂRDAŞa cartofului pentru săm
- Page 62 and 63: M. BĂRDAŞAmplasarea experienţei
- Page 64 and 65: M. BĂRDAŞInfluenţa individuală
- Page 66 and 67: M. BĂRDAŞTabelul 4Influenţa măr
- Page 68 and 69: STABILIREA CAPACITĂTII , DE PRODUC
- Page 70 and 71: A. P. HASKIDiferenţele de producţ
- Page 72 and 73: A. P. HASKlÎn tabelul 3 este redat
- Page 74 and 75: A. P. HASKIESTABLISHMENT OF YIELD C
- Page 78 and 79: Daniela DONESCU, Mihaela PAUL/ANrap
- Page 80 and 81: Daniela DONESCU, Mihaela PAULIANDin
- Page 82 and 83: Daniela DONESCU, Mihaela PAULlA.\Di
- Page 84 and 85: Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANBIB
- Page 86 and 87: CALITATEA MATERIALULUI DE PLANTARE
- Page 88 and 89: P VÂRCAN, Aurelia DIACONUPlanta pr
- Page 90 and 91: P VÂRCA N, Aurelia DIACONUDupă un
- Page 92 and 93: P VÂRCAN. Aurelia DIACONULa soiul
- Page 94 and 95: P. VÂRCAN, Aurelia DIACONU706050';
- Page 96 and 97: P. VÂRCAN. Aurelia DIACONUTables:1
- Page 98 and 99: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 100 and 101: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 102 and 103: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 104 and 105: D. NĂSTASE, Maria JANOSJ, V. SURĂ
- Page 106 and 107: V. BRUDEA, V. CIOBANUÎn zona de cu
- Page 108 and 109: V. BRUDEA, V. CIOBANUPrin analiza p
- Page 110 and 111: V. BRUDEA, V. CIOBANU5. GAUBEL G.,
- Page 112 and 113: Luiza MIKE, S. VICIUîngrăşămint
- Page 114 and 115: Luiza MlKE, S. VICIUREZULTATELE CER
- Page 116 and 117: Luiza MIKE, S. VICIU~ oCO'"C·E«16
- Page 118 and 119: Luiza MIKE, S. VICIUTabelul 5Eficie
- Page 120 and 121: Luiza MIKE, S. VICIUK150. Costurile
- Page 122 and 123: CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITĂTILE
- Page 124 and 125: Daniela POPAs-au administrat fungic
- Page 126 and 127:
Daniela POPATabelul 3Atacul de man
- Page 128 and 129:
Daniela POPATabelul 5Producţia de
- Page 130 and 131:
Daniela POPAo deosebită importanţ
- Page 132 and 133:
INFLUENTA PRECIPITATIILORDIN PERIOA
- Page 134 and 135:
Maria IANOSl, S. IANOSIla nivelul d
- Page 136 and 137:
Maria IA NOSI. S. IANOSITabelul 3Am
- Page 138 and 139:
Maria IANOSI, S. IANOSICoeficienţi
- Page 140 and 141:
EFICIENTA UNOR CULTURI SUCCESIVE CA
- Page 142 and 143:
Domnica ENEREZULTATELE CERCETĂRILO
- Page 144 and 145:
Domnica ENEde 8,99 t/ha boabe, iar
- Page 146 and 147:
Domnica ENEÎntr-un an de cultură.
- Page 148 and 149:
Domnica ENEÎnsumând valoarea prod
- Page 150:
Domnica ENEThe crops like tomatoes,