D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂIANU, Steluţa MARDALETehnologiile aplicate condiţionează aplicarea îngrăşămintelor cu potasiu prinimplicarea acestuia în realizarea <strong>de</strong> sisteme tehnologice durabile <strong>de</strong> cultivare acartofului, <strong>de</strong> rolul său <strong>de</strong> potenţare a celorlalte verigi tehnologice.Insula Mare a Brăilei - prin condiţiile sale <strong>de</strong> excepţie în creşterea şi <strong>de</strong>zvoltareacartofului - oferă tocmai această confirmare a necesităţii, a rolului <strong>de</strong>osebit al acestuielement fertilizant în lungul şi complexul proces <strong>de</strong> creştere şi <strong>de</strong>zvoltare a plantei,în realizarea <strong>de</strong> recolte stabile şi curate.MATERIALUL ŞIMETODA DE CERCETARECercetările care fac obiectul prezentului referat au fost efectuate în perioada1998-2001, pe un sol aluvial puternic gleizat, caracteristic solurilor din Insula Marea Brăilei. În general, solul este bine aprovizionat în elemete nutritive (Humus 4,68%,pH 8,4, N total 0,372%, PAL 46,8 ppm, K AL 108,7 ppm, Carbonaţi 10,9%), dartotuşi cu probleme în aprovizionarea plantelor cu unele dintre ele, atât datorităaccesibilităţii reduse a unora <strong>pentru</strong> plante, cât şi a conţinuturilor scăzute în cazulaltora.Factori studiaţi:Îngrăşăminte complexe (C20.C20; C20.C20.+Multi K); niveluri <strong>de</strong> fertilizarecu azot (NO, N50, N100, N150, N200, N250, N300); fertilizare foliară (fără CASc;fertilizare foliară CAS-c).Regimul <strong>de</strong> irigare aplicat a constat din 10-12 udări, în funcţie <strong>de</strong> condiţiileclimatice şi necesităţile <strong>de</strong> apă ale cartofului în diferite fenofaze.Pentru analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute au fost folosite atât analizavarianţei, cât şi comparaţia multiplă (test Duncan). Aceste două meto<strong>de</strong> statistice<strong>de</strong> interpretare a datelor experimentale au fost completate cu metoda regresiilor şicorelaţiilor.Pentru aceste analize şi interpretări statistice au fost folosite pachetele <strong>de</strong>programe MSTATC şi SPSS 7.5, având drept bază conceptul statistic al ICPC Braşov.REZULTATELE CERCETĂRILORÎn condiţiile pedoclimatice şi tehnologice ale Insulei Mari a Brăilei, producţia<strong>de</strong> cartof este puternic influenţată <strong>de</strong> aplicarea îngrăşămintelor cu potasiu. Este <strong>de</strong>remarcat în acest sens valoarea semnificaţiei statistice a producţiei totale <strong>de</strong> cartofrealizată (tabelul 1), precum şi reducerea la jumătate a variaţiei acesteia, ceea ce<strong>de</strong>notă o creştere a stabilităţii producţiei totale odată cu aplicareea acestui tip <strong>de</strong>fertilizant.Urmărind efectul potasiului în raport cu creşterea dozelor <strong>de</strong> azot-fosfor, sepoate spune că acest fertilizant potenţează semnificativ efectele acestor elemente,producţiile cu cea mai mare asigurare statistică realizându-se, în cazul producţiei92Anale 1. CP.C
Aspecte privind influenţa potasiului asupra producţiei <strong>de</strong> cartof În condiţiile solurilor aluviale din ...totale <strong>de</strong> cartof, la cele două niveluri maxime <strong>de</strong> fertilizare. În acelaşi timp se constatăo reducere semnificativă a variaţiei producţiei totale <strong>de</strong> cartof odată cu creştereanivelurilor <strong>de</strong> fertilizare azot-fosfor, în condiţiile aplicării acestui fertilizant.Tabelul 1Influenţa potasiului asupra producţiei <strong>de</strong> cartof în condiţiile solurilor aluvialeirigate (Insula Mare a Brăilei 1998-2000)SpecificareDozeN Fără K foliar Cu K foliarkgs.a.lba tlha T.Duncan Cv% tlha T.Duncan CV%O 24.2 i 16.5 24.4 i 16.650 30.6 h 13.3 32.7 g 12.6100 38.6 f 10.9 43.3 e I 7.7Producţia 150 44.4 e 11.2 51.7 d 9.0totală 200 50.6 d 11.5 62.3 b 8.6250 57.3 c 11.7 75.1 a 8.4300 56.7 c 12.0 75.4 a 8.1Media 43.1 B 22.1 52.1 A 12.2O 9.7 m 20.4 9.7 m 20.050 14.2 1 20.2 16.3 k 18.6100 21.3 j 16.4 24.8 i 14.1Producţia 150 25.8 h 12.6 29.6 g 11.7comercială 200 30.3 f 16.1 38.2 c 10.6250 36.4 d 18.1 47.3 a 9.9300 34.4 e 21.1 45.8 b 9.2Media 24.6 B 20.2 30.3 A 15.6O 11.8 k 25.7 12.4 j 22.950 14.1 i 26.1 14.0 i 28.3100 15.1 h 28.5 16.4 g 27.1Producţia 150 16.7 g 29.9 20.2 d 20.1<strong>de</strong> sămânţă 200 18.4 f 27.6 22.3 c 18.6250 18.9 e 25.8 25.6 b 14.2300 20.3 d 20.9 27.1 a 12.8Media 16.5 B 27.3 19.7 IA 15.2DL5%- Producţia totală:- Producţia comercială:- Producţia sămânţă:0,8 tlha0,6 t/ha0,4 t/haVOL. XXVIII93
- Page 1:
ANALEINSTITUTUL DE CERCETARESI PROD
- Page 4 and 5:
ISSN: 1016-4790ADRESA:(ADDRESS)INST
- Page 6 and 7:
CONTENTBERINDEI M.: Pages of potato
- Page 8 and 9:
M. BERINDEItraducerea din greacă a
- Page 10 and 11:
M. BERJNDEJAgriculturii în ceea ce
- Page 12 and 13:
M. BERINDEJcare păstra legături c
- Page 14 and 15:
M. BERJNDEJ"Ziua verde a cartofului
- Page 16 and 17:
l. BOZEŞAN. e. DRAICAMATERIALUL Ş
- Page 18 and 19:
1. BOZEŞAN, e. DRAICAProducţiaTab
- Page 20 and 21:
1. BOZEŞAN, C DRA1CAfrunzelor de c
- Page 22 and 23:
1. BOZEŞAN, C DRAICAproducţie de
- Page 24 and 25:
MAGIC SIASTRAL - NOI SOIURI SEMITIM
- Page 26 and 27:
D. BODEAASTRALELVIRA
- Page 28 and 29:
D. BODEACapacitatea de producţieEv
- Page 30 and 31:
D. BODEA"MAGIC" ANDVARIETIES"ASTRAL
- Page 32 and 33:
Luiza MIKESelecţia, testarea şi v
- Page 34 and 35:
Luiza MIKERezistenţa la boliVerifi
- Page 36 and 37:
Luiza MIKECONCLUZII1. Ca perioadă
- Page 38 and 39:
N. GALFI, Erzsebet GYORGYîn primul
- Page 40 and 41:
N. GALFI, Erzsebet GYORGYTabelul 5C
- Page 42 and 43:
REZULTATE PRIVIND PRODUCEREA IMUNOG
- Page 44 and 45:
N. COJOCARU, ŞT. ERANÎn 500 mI ta
- Page 46 and 47:
N COJOCARU, ŞT. BRANcu tamponul de
- Page 48 and 49: N. COJOCARU, ŞT. ERANmetodologiile
- Page 50 and 51: N. COJOCARU, ŞT. ERANFor conjugate
- Page 52 and 53: l. GONTARJ{progresează deoarece el
- Page 54 and 55: J. GONTARJUA 2- soiul Sante;Factoru
- Page 56 and 57: I. GONTARIUSoiulEpocaÎntrerupereav
- Page 58 and 59: 1. GONTAR1Uof qualitatively and qua
- Page 60 and 61: M. BĂRDAŞa cartofului pentru săm
- Page 62 and 63: M. BĂRDAŞAmplasarea experienţei
- Page 64 and 65: M. BĂRDAŞInfluenţa individuală
- Page 66 and 67: M. BĂRDAŞTabelul 4Influenţa măr
- Page 68 and 69: STABILIREA CAPACITĂTII , DE PRODUC
- Page 70 and 71: A. P. HASKIDiferenţele de producţ
- Page 72 and 73: A. P. HASKlÎn tabelul 3 este redat
- Page 74 and 75: A. P. HASKIESTABLISHMENT OF YIELD C
- Page 76 and 77: Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANItr
- Page 78 and 79: Daniela DONESCU, Mihaela PAUL/ANrap
- Page 80 and 81: Daniela DONESCU, Mihaela PAULIANDin
- Page 82 and 83: Daniela DONESCU, Mihaela PAULlA.\Di
- Page 84 and 85: Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANBIB
- Page 86 and 87: CALITATEA MATERIALULUI DE PLANTARE
- Page 88 and 89: P VÂRCAN, Aurelia DIACONUPlanta pr
- Page 90 and 91: P VÂRCA N, Aurelia DIACONUDupă un
- Page 92 and 93: P VÂRCAN. Aurelia DIACONULa soiul
- Page 94 and 95: P. VÂRCAN, Aurelia DIACONU706050';
- Page 96 and 97: P. VÂRCAN. Aurelia DIACONUTables:1
- Page 100 and 101: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 102 and 103: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 104 and 105: D. NĂSTASE, Maria JANOSJ, V. SURĂ
- Page 106 and 107: V. BRUDEA, V. CIOBANUÎn zona de cu
- Page 108 and 109: V. BRUDEA, V. CIOBANUPrin analiza p
- Page 110 and 111: V. BRUDEA, V. CIOBANU5. GAUBEL G.,
- Page 112 and 113: Luiza MIKE, S. VICIUîngrăşămint
- Page 114 and 115: Luiza MlKE, S. VICIUREZULTATELE CER
- Page 116 and 117: Luiza MIKE, S. VICIU~ oCO'"C·E«16
- Page 118 and 119: Luiza MIKE, S. VICIUTabelul 5Eficie
- Page 120 and 121: Luiza MIKE, S. VICIUK150. Costurile
- Page 122 and 123: CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITĂTILE
- Page 124 and 125: Daniela POPAs-au administrat fungic
- Page 126 and 127: Daniela POPATabelul 3Atacul de man
- Page 128 and 129: Daniela POPATabelul 5Producţia de
- Page 130 and 131: Daniela POPAo deosebită importanţ
- Page 132 and 133: INFLUENTA PRECIPITATIILORDIN PERIOA
- Page 134 and 135: Maria IANOSl, S. IANOSIla nivelul d
- Page 136 and 137: Maria IA NOSI. S. IANOSITabelul 3Am
- Page 138 and 139: Maria IANOSI, S. IANOSICoeficienţi
- Page 140 and 141: EFICIENTA UNOR CULTURI SUCCESIVE CA
- Page 142 and 143: Domnica ENEREZULTATELE CERCETĂRILO
- Page 144 and 145: Domnica ENEde 8,99 t/ha boabe, iar
- Page 146 and 147: Domnica ENEÎntr-un an de cultură.
- Page 148 and 149:
Domnica ENEÎnsumând valoarea prod
- Page 150:
Domnica ENEThe crops like tomatoes,