anale 28.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

M. BERINDEJcare păstra legături cu fosta RFG, pe dr.ing. Titus Catelly în problema ameliorăriicartofului şi pe dr.ing. Tănăsie Gorea la doctorat în problema geneticii şi ameliorăriicartofului.Întors în ţară de la specializarea din Danemarca, în anul 1965, regretatul drjng.Simion Man a început o adevărată muncă de apostolat. În primul rând pentru aschimba concepţia colegilor de la Staţiunea centrală de cercetări de la Braşov, în aldoilea rând pentru a forma o echipă de cercetare cu care să lucreze la producereacartofului pentru sămânţă în România, în al treilea rând de a stabili locul cel maipotrivit pentru producerea materialului clonal, ca bazin cu cel mai mic pericol deinfestare virotică a cartofului pentru sămânţă. După aprofundate studii ecologice, s­a stabilit că punctul central pentru această acţiune să fie localitatea Lăzarea, dinjudeţul Harghita. este meritul, de asemenea, al conducerii Direcţiei Generale pentruAgricultură din acest judeţ şi în prilnul rând al ing. Alexandru Pokot de a sprijini maiales trecerea în proprietatea Staţiunii centrale Braşov a terenurilor necesare acesteiacţiuni. În condiţii vitrege de viaţă s-a muncit cu entuziasln şi dăruire şi s-au pusbazele producerii cartofului pentru sămânţă în România. Este important să subliniemfaptul că, la această acţiune, a fost angajată secţia de cultură a cartofului de la fostulInstitut de Cercetări pentru Cartof şi Sfeclă, devenit institut din fosta Staţiune deCercetări Agricole de la Braşov, amintită. Nu nominalizăm pe nimeni, din teama de anu greşi, deoarece ar trebui de fapt înşiruită toată schema (toţi specialiştii institutului),alături de subsemnatul, care eram atunci director ştiinţific al institutului.5. Cultura cartofului în zona de stepaÎn zona de stepă a ţării noastre, cultura cartofului a pătruns mult mai greu.Aceasta din cauza lipsei posibilităţilor de irigare şi din cauza fenomenului dedegenerare foarte accentuat. După ce s-a extins cultura cartofului în Transilvania şiîn Moldova, a început perioada trocului, între locuitorii din acele provincii istoriceşi zona de stepă. Toamna la recoltarea cartofului, cultivatorii de cartof dinTransilvania, lnai ales, mergeau cu căruţa cu cartofi în zona de stepă şi îi dădeaulocuitorilor de acolo pe porumb sau pe grâu. Unii locuitori din zona de stepă maicurajoşi plantau în prilnăvară şi câteva cuiburi cu cartof în grădină. Mai ales pentruconsumul timpuriu şi de vară. Aşa se explică de ce cultivarea cartofului în zona destepă a început cu cartoful pentru consum timpuriu şi cel de vară. De altfel, primelebazine pentru cultivarea cartofului în zona de stepă au apărut cu cartoful pentruconsum timpuriu în apropierea marilor oraşe din această zonă.În perioada agriculturii miciuriniste din România, s-a introdus prin plancultura cartofului în zona de stepă, cu rezultate modeste la început, dar locuitoriidin zonă au început să prindă gustul culturii cartofului. Semnificativă este perioadade după terminarea sistemelor de irigare din ţara noastră. Atunci MinisterulAgriculturii a luat măsura rentabilizării sistemelor prin cultura cartofului. S-a6Anale re.pe.