CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITĂTILE DE REDUCEREA,DOZELORLA FUNGICIDELE UTILIZATE ÎN COMBATEREAMANEI CARTOFULUIREZUMATDaniela POPA!În perioada 1997-1999, la SCPC Târgu Secuiesc s-a urmărit eficacitatea unorfungici<strong>de</strong> utilizate în combaterea manei cartofului în doze reduse cu 20-40 % dindoza recomandată.Rezultatele obţinute au arătat că există această posibilitate, soiurile mairezistente suportând mai bine un program <strong>de</strong> control în care este posibilă chiar si oreducere cu până la 40% a dozelor.Fungici<strong>de</strong>le folosite au asigurat o protecţie bună a foliajului faţă <strong>de</strong> martorulnetratat, la unele dintre ele asigurându-se producţia chiar şi la doze reduse cu 2040% (Curzate, Patafol, Ridomil, Bravo).Cuvinte cheie: Phytophthora infestans, mană, control, reducere doze.INTRODUCEREUtilizarea fungici<strong>de</strong>lor este partea cea mai importanta din cadrul unui program<strong>de</strong> control al manei cartofului. Ceea ce se urmăreşte tot mai mult este reducereacantităţilor <strong>de</strong> fungici<strong>de</strong> folosite pe baza creşterii eficienţei lor, a evi<strong>de</strong>nţierii tuturorelementelor susceptibile <strong>de</strong> a contribui la protecţia culturilor.În anul 1978, Fry a <strong>de</strong>monstrat că este posibilă o reducere a cantităţilor <strong>de</strong>fungici<strong>de</strong> la soiurile ce prezintă rezistenţă <strong>de</strong> câmp la Phytophora infestans mairidicată, fără a creeşte riscul infecţiei.Studiile efectuate în Suedia, un<strong>de</strong> condiţiile <strong>pentru</strong> mană au fost favorabile, austabilit că folosirea ditiocarbamaţilor nu poate fi redusă semnificativ (ca doză) fără aavea un impact negativ asupra producţiei şi calităţii la cartof (Olofsson, 1992).Mai târziu, cercetările efectuate <strong>de</strong> Van Loon (1994) în Olanda au arătat că sepoate obţine un control bun, chiar şi la soiurile sensibile, folosind doar 75 % dindozele recomandate. În anul 1997, Schepers şi colab. au discutat programe <strong>de</strong> controlîn care se pot efectua reduceri <strong>de</strong> 25-50% a dozelor, în cazul soiurilor rezistente.1 Staţiunea <strong>de</strong> <strong>Cercetare</strong> şi Producţie a Cartofului (S.c.PC.) - Tg. Secuiesc116 Anale 1. c.P.c.
Cercetări privind posibilităţile <strong>de</strong> reducere a dozelor la fungici<strong>de</strong>le utilizate În combaterea manei cartofuluiÎn ţara noastră, cercetările efectuate <strong>de</strong> Plămă<strong>de</strong>ală şi colab. (1997) auconfirmat faptul că reducerea cu 20-40 % a dozelor la trei fungici<strong>de</strong> (Altima, Ridomil,Dithane) nu a dus în toate cazurile la creşterea semnificativă a atacului <strong>de</strong> mană şi<strong>de</strong>ci nu a influenţat nivelul producţiei.Prin rezultatele obţinute pe parcursul celor trei ani <strong>de</strong> experimentare, am urmăritsă evi<strong>de</strong>nţiez existenţa posibilităţilor <strong>de</strong> reducere a dozelor la unele fungici<strong>de</strong> încondiţiile zonei Covasna fără să scadă semnificativ producţia la hectar.MATERIALUL SI METODA DE CERCETAREÎn cadrul experienţei s-au folosit trei soiuri <strong>de</strong> cartof: Ostara, Sante, Desireecu perioada <strong>de</strong> vegetaţie diferită şi rezistenţă diferită la mană. Experienţa a fostaşezată sub formă <strong>de</strong> blocuri randomizate, în patru repetiţii, cuprinzând 19variante, inclusiv varianta martor netratat. Lucrările solului, fertilizarea, plantareaşi întreţinerea culturii s-au făcut conform tehnologiei <strong>de</strong> producere a cartofului<strong>pentru</strong> consum.Fungici<strong>de</strong>le utilizate au fost: Ridomil MZ 72 WP, Patafol, Curzate manox,Polyram DF, Bravo 500 SC, Folpan 80 WP.Dozele folosite au fost: Ridomil 100% (2,5 kg/ha), 80% (2,0 kg/ha), 60%(1,5 kg/ha); Patafol 100% (2,0 kg/ha), 80% (1,6 kg/ha), 60% (1,2 kg/ha); Curzate100% (2,5 kg/ha), 80% (2,0 kg/ha), 60% (1,5 kg/ha); Polyram 100% (1,8 kg/ha),Polyram 80% (1,44 kg/ha), Polyram 600/0 (l,08 kg/ha); Bravo 100% (2,0 kg/ha),80% (1,6 kg/ha), 60% (1,2 kg/ha); Folpan 100% (2,0 kg/ha),Folpan 80% (1,6 kglha), Folpan 60% (1,2 kg/ha).La fungici<strong>de</strong>le sistemice intervalul dintre stropiri a fost <strong>de</strong> 14 zile, iar la cele<strong>de</strong> contact <strong>de</strong> 7 zile. Sistemul <strong>de</strong> notare - Scara CIP (International Potato Center):nota 1 = plante neatacate, nota 9 = plante foarte puternic atacate.Distrugerea vrejilor s-a efectuat cu Reglone, iar recoltarea s-a făcut manual,cântărindu-se producţia totală.REZULTATELE CERCETĂRILORCondiţiile climatice foarte favorabile ale anului agricol 1997 au asigurat unmicroclimat propice apariţiei şi <strong>de</strong>zvoltării ciupercii Phytophthora infestans, ataculpe foliaj fiind foarte intens.Cele mai reduse intensităţi medii <strong>de</strong> atac s-au înregistrat la soiul Desiree,cea mai bună protecţie fiind asigurată la varianta un<strong>de</strong> s-a administrat Curzate.Deosebit <strong>de</strong> important este faptul că în cazul produselor testate, o reducerecu 20-400/0 a dozelor <strong>de</strong> fungici<strong>de</strong> nu a dus în toate cazurile la creşterisemnificative ale atacului <strong>de</strong> mană, aşa cum se poate constata la variantele un<strong>de</strong>Voi. XXVIII117
- Page 1:
ANALEINSTITUTUL DE CERCETARESI PROD
- Page 4 and 5:
ISSN: 1016-4790ADRESA:(ADDRESS)INST
- Page 6 and 7:
CONTENTBERINDEI M.: Pages of potato
- Page 8 and 9:
M. BERINDEItraducerea din greacă a
- Page 10 and 11:
M. BERJNDEJAgriculturii în ceea ce
- Page 12 and 13:
M. BERINDEJcare păstra legături c
- Page 14 and 15:
M. BERJNDEJ"Ziua verde a cartofului
- Page 16 and 17:
l. BOZEŞAN. e. DRAICAMATERIALUL Ş
- Page 18 and 19:
1. BOZEŞAN, e. DRAICAProducţiaTab
- Page 20 and 21:
1. BOZEŞAN, C DRA1CAfrunzelor de c
- Page 22 and 23:
1. BOZEŞAN, C DRAICAproducţie de
- Page 24 and 25:
MAGIC SIASTRAL - NOI SOIURI SEMITIM
- Page 26 and 27:
D. BODEAASTRALELVIRA
- Page 28 and 29:
D. BODEACapacitatea de producţieEv
- Page 30 and 31:
D. BODEA"MAGIC" ANDVARIETIES"ASTRAL
- Page 32 and 33:
Luiza MIKESelecţia, testarea şi v
- Page 34 and 35:
Luiza MIKERezistenţa la boliVerifi
- Page 36 and 37:
Luiza MIKECONCLUZII1. Ca perioadă
- Page 38 and 39:
N. GALFI, Erzsebet GYORGYîn primul
- Page 40 and 41:
N. GALFI, Erzsebet GYORGYTabelul 5C
- Page 42 and 43:
REZULTATE PRIVIND PRODUCEREA IMUNOG
- Page 44 and 45:
N. COJOCARU, ŞT. ERANÎn 500 mI ta
- Page 46 and 47:
N COJOCARU, ŞT. BRANcu tamponul de
- Page 48 and 49:
N. COJOCARU, ŞT. ERANmetodologiile
- Page 50 and 51:
N. COJOCARU, ŞT. ERANFor conjugate
- Page 52 and 53:
l. GONTARJ{progresează deoarece el
- Page 54 and 55:
J. GONTARJUA 2- soiul Sante;Factoru
- Page 56 and 57:
I. GONTARIUSoiulEpocaÎntrerupereav
- Page 58 and 59:
1. GONTAR1Uof qualitatively and qua
- Page 60 and 61:
M. BĂRDAŞa cartofului pentru săm
- Page 62 and 63:
M. BĂRDAŞAmplasarea experienţei
- Page 64 and 65:
M. BĂRDAŞInfluenţa individuală
- Page 66 and 67:
M. BĂRDAŞTabelul 4Influenţa măr
- Page 68 and 69:
STABILIREA CAPACITĂTII , DE PRODUC
- Page 70 and 71:
A. P. HASKIDiferenţele de producţ
- Page 72 and 73: A. P. HASKlÎn tabelul 3 este redat
- Page 74 and 75: A. P. HASKIESTABLISHMENT OF YIELD C
- Page 76 and 77: Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANItr
- Page 78 and 79: Daniela DONESCU, Mihaela PAUL/ANrap
- Page 80 and 81: Daniela DONESCU, Mihaela PAULIANDin
- Page 82 and 83: Daniela DONESCU, Mihaela PAULlA.\Di
- Page 84 and 85: Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANBIB
- Page 86 and 87: CALITATEA MATERIALULUI DE PLANTARE
- Page 88 and 89: P VÂRCAN, Aurelia DIACONUPlanta pr
- Page 90 and 91: P VÂRCA N, Aurelia DIACONUDupă un
- Page 92 and 93: P VÂRCAN. Aurelia DIACONULa soiul
- Page 94 and 95: P. VÂRCAN, Aurelia DIACONU706050';
- Page 96 and 97: P. VÂRCAN. Aurelia DIACONUTables:1
- Page 98 and 99: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 100 and 101: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 102 and 103: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 104 and 105: D. NĂSTASE, Maria JANOSJ, V. SURĂ
- Page 106 and 107: V. BRUDEA, V. CIOBANUÎn zona de cu
- Page 108 and 109: V. BRUDEA, V. CIOBANUPrin analiza p
- Page 110 and 111: V. BRUDEA, V. CIOBANU5. GAUBEL G.,
- Page 112 and 113: Luiza MIKE, S. VICIUîngrăşămint
- Page 114 and 115: Luiza MlKE, S. VICIUREZULTATELE CER
- Page 116 and 117: Luiza MIKE, S. VICIU~ oCO'"C·E«16
- Page 118 and 119: Luiza MIKE, S. VICIUTabelul 5Eficie
- Page 120 and 121: Luiza MIKE, S. VICIUK150. Costurile
- Page 124 and 125: Daniela POPAs-au administrat fungic
- Page 126 and 127: Daniela POPATabelul 3Atacul de man
- Page 128 and 129: Daniela POPATabelul 5Producţia de
- Page 130 and 131: Daniela POPAo deosebită importanţ
- Page 132 and 133: INFLUENTA PRECIPITATIILORDIN PERIOA
- Page 134 and 135: Maria IANOSl, S. IANOSIla nivelul d
- Page 136 and 137: Maria IA NOSI. S. IANOSITabelul 3Am
- Page 138 and 139: Maria IANOSI, S. IANOSICoeficienţi
- Page 140 and 141: EFICIENTA UNOR CULTURI SUCCESIVE CA
- Page 142 and 143: Domnica ENEREZULTATELE CERCETĂRILO
- Page 144 and 145: Domnica ENEde 8,99 t/ha boabe, iar
- Page 146 and 147: Domnica ENEÎntr-un an de cultură.
- Page 148 and 149: Domnica ENEÎnsumând valoarea prod
- Page 150: Domnica ENEThe crops like tomatoes,