EFICIENTA UNOR CULTURI SUCCESIVE CARTOFULUI,TIMPURIUREZUMATDomnica ENE 1În scopul valorificării terenurilor nisipoase din zona SCPC Mârşani, s-a studiat,în perioada 1996-1998, eficienţa a zece culturi sucesive, înfiinţate după cartofultimpuriu, recoltat în diferite epoci.Recoltând la 30-40 zile <strong>de</strong> la răsărire, rata profitabilităţii cartofului este mică(20,6%), însă creşte prin înfiinţarea culturilor succesive, ajungând în cazul cartofuluiurmat <strong>de</strong> varză la 299,5%. Dacă se recoltează la 40-50 zile <strong>de</strong> la răsărire rataprofitabilităţii la cartof creste la 1320/0 iar cea a cartofului urmat <strong>de</strong> varză, ajunge ladata 24-25 iunie la 274%. Recoltând la 60-70 zile <strong>de</strong> la răsărire, rata profitabilităţiila cartof creşte la 154%, dar se micşorează profitabilitatea culturilor succesive.Culturile <strong>de</strong> tomate, ar<strong>de</strong>i, pepeni verzi şi porumb <strong>pentru</strong> boabe trebuie înfiinţatenumai după primele două epoci <strong>de</strong> recoltare a cartofului. Înfiinţate mai târziu elenu ajung la maturitate <strong>pentru</strong> a putea fi valorificate.Cuvinte cheie: cartof timpuriu, culturi succesive, eficienţă economică.INTRODUCEREEficienţa culturilor succesive este <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> nivelul producţiei realizate<strong>de</strong> tehnologia aplicată şi <strong>de</strong> costurile producţiei. Pe baza rezultatelor obţinute încercetare se estimează posibilitatea creşterii eficienţei culturilor succesive şiobţinerea unor venituri suplimentare pe unitatea <strong>de</strong> suprafaţă comparativ cu sistemulcu o singură recoltă pe an (Toma, 1989).Cercetările din anii 1996-1998 realizate la S.C.P.C. Mârşani asupra unor plantelegumicole şi hibrizi <strong>de</strong> porumb au adus elemente noi în ceea ce priveşte sortimentul<strong>de</strong> plante care pot valorifica eficient terenurile nisipoase din zonă şi tehnologia <strong>de</strong>cultivare a acestora după cultura cartofului timpuriu (Ene, 2001).MATERIALUL ŞIMETODA DE CERCETARECercetările s-au efectuat în perioada 1996-1998, pe solul nisipos <strong>de</strong> la Mârşani,jug. Dolj.1 Staţiunea <strong>de</strong> <strong>Cercetare</strong> şi Producţie a Cartofului (S.c.P.C.) - Mârşani134Anale J. e.P.e.
Eficienţa unor culturi succesive cartofului timpuriuVariantele s-au realizat prin înfiinţarea <strong>de</strong> culturi succesive după cartofultimpuriu, soiul Ostara, încolţit şi plantat la epoca optimă care s-a recoltat la 30-40,40-50, 60-70 şi 70-80 zile <strong>de</strong> la răsărire.S-au plantat în acest sens după fiecare epocă <strong>de</strong> recoltare atât culturi legumicole,cât şi porumb din toate grupele <strong>de</strong> precocitate si anume: fasole <strong>de</strong> grădină, ar<strong>de</strong>i,tomate, varză, castraveţi, ridichi <strong>de</strong> lună şi <strong>de</strong> iarnă, pepeni verzi, porumb zaharat,porumb <strong>pentru</strong> boabe (timpuriu şi semitimpuriu).În ve<strong>de</strong>rea stabilirii eficienţei economice a culturii cartofului şi a culturilorsuccesive semănate sau plantate după cartof s-au utilizat· următorii indicatori <strong>de</strong>eficienţăeconomică:1. Producţia fizică în unităţi naturale (tone/ha. legături/ha - ridichea <strong>de</strong> lună,bucăţi/ha - porumbul zaharat) s-a obţinut făcând media aritmetică a producţiilorrealizate în anii 1996-1998, în fiecare variantă şi în funcţie <strong>de</strong> scopul culturii (cartof,culturăsuccesivă).Pentru cartof s-a luat în calcul producţia obţinută la fiecare epocă (dată) <strong>de</strong>recoltare a soiului Ostara, plantat în epoca optimă, încolţit.2. Producţia în unităţi valorice (mii lei/ha) s-a obţinut prin înmulţireaproducţiilor medii la hectar din fiecare variantă, exprimate în tone/ha, cu preţulmediu <strong>de</strong> valorificare <strong>de</strong> 3 500 lei/kg, respectiv 3.500.000 lei/t tuberculi <strong>de</strong> cartof,iar <strong>pentru</strong> cultura succesivă preţul <strong>de</strong> valorificare obţinut la fiecare recoltare - înfuncţie <strong>de</strong> epoca <strong>de</strong> plantare - preţ realizat la nivelul anului 2000, specificat subfiecare tabel analizat.3. Costurile (mii lei/ha) s-au obţinut prin însumarea costurilor tuturor lucrăriloragricole efectuate (arat, discuit, plantat, fertilizat, prăşit, irigat, tratamente fitosanitare,recoltat etc.), ale materialelor consumate (apa <strong>de</strong> irigat, erbici<strong>de</strong>, insectici<strong>de</strong>,îngrăşăminte, materialul <strong>de</strong> plantat etc.) şi ale cheltuielilor indirecte, calculate, <strong>de</strong>asemenea, tot la nivelul anului 2000.4. Profitul (mii lei/ha) s-a calculat făcând diferenţa dintre valoarea producţieila hectar şi costurile totale la hectar.5. Rata profitabilităţii (%) s-a calculat prin raportarea profitului/ha lacosturule/ha.RP,%= Profit/ha xl00Costuri/haPentru fiecare indicator economic analizat (calculat), mai puţin <strong>pentru</strong> producţiafizică, la fiecare epocă <strong>de</strong> plantare s-a făcut un total între cartof şi cultura succesivă,<strong>pentru</strong> a ve<strong>de</strong>a care din culturile studiate împreună cu cartoful este cea mai profitabilă.Ca bază informaţionalăs-au utilizat rezultatele <strong>de</strong> producţie şi economico-financiaredin anul 2000.VoI. XXVIII135
- Page 1:
ANALEINSTITUTUL DE CERCETARESI PROD
- Page 4 and 5:
ISSN: 1016-4790ADRESA:(ADDRESS)INST
- Page 6 and 7:
CONTENTBERINDEI M.: Pages of potato
- Page 8 and 9:
M. BERINDEItraducerea din greacă a
- Page 10 and 11:
M. BERJNDEJAgriculturii în ceea ce
- Page 12 and 13:
M. BERINDEJcare păstra legături c
- Page 14 and 15:
M. BERJNDEJ"Ziua verde a cartofului
- Page 16 and 17:
l. BOZEŞAN. e. DRAICAMATERIALUL Ş
- Page 18 and 19:
1. BOZEŞAN, e. DRAICAProducţiaTab
- Page 20 and 21:
1. BOZEŞAN, C DRA1CAfrunzelor de c
- Page 22 and 23:
1. BOZEŞAN, C DRAICAproducţie de
- Page 24 and 25:
MAGIC SIASTRAL - NOI SOIURI SEMITIM
- Page 26 and 27:
D. BODEAASTRALELVIRA
- Page 28 and 29:
D. BODEACapacitatea de producţieEv
- Page 30 and 31:
D. BODEA"MAGIC" ANDVARIETIES"ASTRAL
- Page 32 and 33:
Luiza MIKESelecţia, testarea şi v
- Page 34 and 35:
Luiza MIKERezistenţa la boliVerifi
- Page 36 and 37:
Luiza MIKECONCLUZII1. Ca perioadă
- Page 38 and 39:
N. GALFI, Erzsebet GYORGYîn primul
- Page 40 and 41:
N. GALFI, Erzsebet GYORGYTabelul 5C
- Page 42 and 43:
REZULTATE PRIVIND PRODUCEREA IMUNOG
- Page 44 and 45:
N. COJOCARU, ŞT. ERANÎn 500 mI ta
- Page 46 and 47:
N COJOCARU, ŞT. BRANcu tamponul de
- Page 48 and 49:
N. COJOCARU, ŞT. ERANmetodologiile
- Page 50 and 51:
N. COJOCARU, ŞT. ERANFor conjugate
- Page 52 and 53:
l. GONTARJ{progresează deoarece el
- Page 54 and 55:
J. GONTARJUA 2- soiul Sante;Factoru
- Page 56 and 57:
I. GONTARIUSoiulEpocaÎntrerupereav
- Page 58 and 59:
1. GONTAR1Uof qualitatively and qua
- Page 60 and 61:
M. BĂRDAŞa cartofului pentru săm
- Page 62 and 63:
M. BĂRDAŞAmplasarea experienţei
- Page 64 and 65:
M. BĂRDAŞInfluenţa individuală
- Page 66 and 67:
M. BĂRDAŞTabelul 4Influenţa măr
- Page 68 and 69:
STABILIREA CAPACITĂTII , DE PRODUC
- Page 70 and 71:
A. P. HASKIDiferenţele de producţ
- Page 72 and 73:
A. P. HASKlÎn tabelul 3 este redat
- Page 74 and 75:
A. P. HASKIESTABLISHMENT OF YIELD C
- Page 76 and 77:
Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANItr
- Page 78 and 79:
Daniela DONESCU, Mihaela PAUL/ANrap
- Page 80 and 81:
Daniela DONESCU, Mihaela PAULIANDin
- Page 82 and 83:
Daniela DONESCU, Mihaela PAULlA.\Di
- Page 84 and 85:
Daniela DONESCU. Mihaela PAUL/ANBIB
- Page 86 and 87:
CALITATEA MATERIALULUI DE PLANTARE
- Page 88 and 89:
P VÂRCAN, Aurelia DIACONUPlanta pr
- Page 90 and 91: P VÂRCA N, Aurelia DIACONUDupă un
- Page 92 and 93: P VÂRCAN. Aurelia DIACONULa soiul
- Page 94 and 95: P. VÂRCAN, Aurelia DIACONU706050';
- Page 96 and 97: P. VÂRCAN. Aurelia DIACONUTables:1
- Page 98 and 99: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 100 and 101: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 102 and 103: D. NĂSTASE, Maria IANOSI, V. SURĂ
- Page 104 and 105: D. NĂSTASE, Maria JANOSJ, V. SURĂ
- Page 106 and 107: V. BRUDEA, V. CIOBANUÎn zona de cu
- Page 108 and 109: V. BRUDEA, V. CIOBANUPrin analiza p
- Page 110 and 111: V. BRUDEA, V. CIOBANU5. GAUBEL G.,
- Page 112 and 113: Luiza MIKE, S. VICIUîngrăşămint
- Page 114 and 115: Luiza MlKE, S. VICIUREZULTATELE CER
- Page 116 and 117: Luiza MIKE, S. VICIU~ oCO'"C·E«16
- Page 118 and 119: Luiza MIKE, S. VICIUTabelul 5Eficie
- Page 120 and 121: Luiza MIKE, S. VICIUK150. Costurile
- Page 122 and 123: CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITĂTILE
- Page 124 and 125: Daniela POPAs-au administrat fungic
- Page 126 and 127: Daniela POPATabelul 3Atacul de man
- Page 128 and 129: Daniela POPATabelul 5Producţia de
- Page 130 and 131: Daniela POPAo deosebită importanţ
- Page 132 and 133: INFLUENTA PRECIPITATIILORDIN PERIOA
- Page 134 and 135: Maria IANOSl, S. IANOSIla nivelul d
- Page 136 and 137: Maria IA NOSI. S. IANOSITabelul 3Am
- Page 138 and 139: Maria IANOSI, S. IANOSICoeficienţi
- Page 142 and 143: Domnica ENEREZULTATELE CERCETĂRILO
- Page 144 and 145: Domnica ENEde 8,99 t/ha boabe, iar
- Page 146 and 147: Domnica ENEÎntr-un an de cultură.
- Page 148 and 149: Domnica ENEÎnsumând valoarea prod
- Page 150: Domnica ENEThe crops like tomatoes,