Număr dedicat personalităţii mareşalului Alexandru Averescu şi ...

Monumente militare buzoieneDupă cel de-al doilea război balcanic,deşi nu au luat parte laacţiuni militare decisive, foartemulţi militari români au murit dincauza epidemiei de holeră. Partedintre aceştia au fost înmormântaţişi la Buzău, în cimitirul Sfântul Gheorghe,situat la marginea de răsărit aoraşului, lângă bariera Brăilei. Înprimăvara anului 1914, ofiţerii şitrupa Regimentului 8 Buzău au luatiniţiativa ridicării unui monument înmemoria camarazilor lor morţi înacest război. Acest monument, înfapt o cruce mare din piatră, frumosornamentată, pe un postament, afost ridicat prin subscripţie publică,la acest efort financiar participândcu mult elan cetăţenii din oraşul şijudeţul Buzău.În timpul primului război mondial,armata germană şi-a îngropat aiciostaşii morţi, în memoria cărora aridicat, de asemenea, două monumente.Foarte mulţi ostaşi românimorţi în acest război au fost înmormântaţila Siriu, unde a fost creatdupă război un cimitir al eroilor şi s-a ridicat şi un monument, prin strădaniageneralului Traian Epure, celcare comandase cu succes Regimentul3 Vânători din Divizia 6 Infanteriepentru apărarea VăiiBuzăului (motiv pentru care contemporaniil-au supranumit “ApărătorulVăii Buzăului”) şi care, ulterior, a comandatBrigada 3 Infanterie din Divizia2 Infanterie a Armatei 2 ageneralului Averescu, cu care a participatla luptele din Moldova.Avansat general la 10 mai 1918, i s-aîncredinţat comanda Diviziei 2 Infanterie,aflată în Basarabia, pe liniaNistrului, şi apoi, de la 8 septembrie1920, comanda Diviziei 5 Buzău,până la 1 aprilie 1929, când a fosttrecut la pensie. Generalul TraianEpure s-a implicat activ la ctitorireaBisericii şi Cimitirului Eroilor dinBuzău.Divizia 5 Infanterie a fost mareaunitate care şi-a avut garnizoana înoraşul Buzău după primul războimondial. După cum menţioneazăprofesorul Constantin Dumitrescu înmanuscrisele păstrate de ArhiveleStatului Buzău, serviciul religios aldiviziei a fost înfiinţat la 1 noiembrie1924, soldaţii participând la slujbelereligioase la bisericile din oraş. Dindorinţa de a participa în grupuricompacte la aceste slujbe, comanda24 Biserica Eroilor şi placa de marmură cu ctitorii acesteia.unităţii a hotărât ca slujba religioasăsă se facă iniţial în manejul Regimentului7 Artilerie şi apoi în sala demese a aceluiaşi regiment şi în ceaa Regimentului 8 Dorobanţi. 2După ce Domeniile Militare au refuzatsă cedeze o magazie de scânduripentru a fi amenajată în vedereaoficierii serviciului religios,cadrele garnizoanei au hotărât să-şiclădească propria biserică prin subscripţiepublică, colecte şi alte acţiunifilantropice. Din comitetul constituitîn acest scop în seara zilei de 6ianuarie 1926, au făcut parte soţiileunor ofiţeri cu funcţii importante îngarnizoană, printre care putem aminti:Masinca Anastasiu (generalBenone Anastasiu) – preşedintă,Steluţa Gavriliu (general Gavriliu),Smaranda Epure (general TraianEpure), Valeria Şahim (colonelŞahim), Aurelia Vişeanu (colonelVişeanu), precum şi preotul diviziei,