Număr dedicat personalităţii mareşalului Alexandru Averescu şi ...

Mozaic buzoian“Drăgaica”, aflat încă pe moşiaBănceasca, determină Sfatul Orăşănescal Buzăului să silească Episcopiasă-i fie cedată, la 15 noiembrie1833, partea de vest a Oborului,cunoscută, încă din 1765, sub denumireade „Ceairul episcopiei”, cugândul că, la timpul potrivit, bâlciulva fi adus, totuşi, în oraş.Comercianţii mai desfăceau: ţesăturide mătase, cojoace, papuci şicizme, abale, unelte de metal (braşovenii),confecţii (bogaserii), articolede cofetărie, şalvari, şei şi cărţi,oale, rachiuri şi produse de măcelărie.Către anul 1850, micşorarea treptatăa numărului de oi şi împuţinareacantităţii de lână colectată au condusla o nouă reorientare a profiluluitârgului "Drăgaica", acesta devenindtârg de cai şi vite cornute mari, pondereaavând-o de data aceastaoraşele din estul Munteniei, în detrimentulcelor transilvănene.La această dată, breslele târgoveţilorşi meşteşugarilor au convingereacă a sosit momentul ca târgulDrăgaica să fie mutat definitiv de pemoşia Bănceasca, în intravilanulurbei Buzăului. În acest sens, în anul1863, „comuna Buzău, reprezentatăprin municipalitate, se adună şi cereînfiinţarea unui nou târg ce va purtanumele de Târgul ,spre cătunul Poşta, cerând a se interveniforurilor în drept”. În expunereade motive, petenţii aducdrept argumente „îmbunătăţireacomerţului şi concurenţa vânzărilorde vite şi a altor feluri de obiecte înfolosul proprietarilor şi al locuitorilor”,prin care s-ar obţine “şi oadăogire la veniturile municipale”. Înviziunea acestora, bâlciul ar trebuiînfiinţat „în marginea acestui Oraş laBariera despre Poştă”, cu osuprafaţă „în sumă ca de pogoanepatruzeci (…) pe moşia slobodă aoraşului”. În aceeaşi expunere demotive se propune ca târgului să i sedea “numirea de Bâlciul RâuluiBuzeu”.Cu adresa nr. 1171 din 24 mai1864, municipalitatea intervine laministrul de resort cu cererea înspeţă, aceasta fiind aprobată, înziua de 4 iunie 1864, de MihailKogălniceanu. Telegrama (nr.4890)avea următorul conţinut: „D.D. MembriiMunicipalităţii Oraş Buzău / Bâlciulcerut prin raportul No. 1171 a seînfiinţa din nou la marginea aceluiOraş se autoriză şi va dura dela 8până la 18 Iunie, prin urmare veţi luamăsuri pentru a se marca pe acelloc, liniile trebuincioase pentru împărţireauliţilor şi aşezarea prăvălilor.”Chiar de a doua zi, municipalitateaînştiinţează de aceasta pe prefectuljudeţului, C. Al. Cotescu, „precum şid-l Poliţaiu, D. Director ImprimerieiStatului să publice prin MonitorulOficial spre comună cunoştinţă, căcine va fi amator, să vie cu feluriteobiecte de vânzare în arătatul Bâlcipe libera moşie a oraşului în parteadespre poştie dela Bariera drumuluiPloeşti, unde s-au însemnat locuride Prăvălii”. În acest scop, setipăreşte o Publicaţie prin care suntînştiinţaţi toţi cei care doresc să participela acest bâlci, inclusiv dinoraşele vecine. Pe lângă respectivaînştiinţare oficială, municipalitateaface cunoscută înfiinţarea bâlciuluişi prin “bătae de tobă”. În fapt, funcţionareatârgului, care se ţinea, înfiecare an, între 16 şi 24 iunie, cu uncaracter general pentru toate mărfurile,este aprobată de MinisterulComerţului, cu ordinul nr. 984 din7 iunie 1864Împărţirea sectorială a bâlciului,începută în 1868, se face, în opiniaorganizatorilor, „ca să nu se amesteceprăvălii cu mărfuri de un fel, înalte prăvălii cu altfel de mărfuri”,vechilor comercianţi acordându-li-seprivilegiul „de a-şi face barace stabile,mai solide, cu a d-lor cheltuială.”La 23 iunie (5 iulie) 1868, prinţulCarol vizitează marele bâlci de laDrăgaica, lângă Buzău, şi se ducepe urmă în munţi, la Văleni deMunte. Aici este rănit de un cal, darcu toate acestea, îşi continuă drumulcălare peste munţi, la Sinaia.Este de la sine înţeles, că vizitaprinţului Carol I la Buzău, dar maiales în târgul Drăgaica, atestă faptulcă bâlciul cu pricina era destul devestit în ţară, şi un astfel de “obiectiv”comercial de tradiţie nu putea fiscăpat din vedere de noul domnitoral României. Faptul consemnat caatare nu face decât să reafirme interesultuturor claselor şi păturilorsociale din ţară pentru acest târg,circumscris intereselor comercialeale viitorului regat.Spre sfârşitul secolului al XIX-lea,târgul Drăgaica încă funcţioneazăpe vechiul perimetru de astăzi alBuzăului, în partea de sud-vest aloraşului, la intrarea, de astăzi, înZona Industrială, dinspre bariera Ploieşti.“Bâlci de Drăgaică”, pictură realizată de Ion Andreescu în perioada sa buzoiană.68 www.jointophq.ro