Număr dedicat personalităţii mareşalului Alexandru Averescu şi ...

Mareşalul Alexandru Averescutregul Iaşi a venit să-şi ia rămas bun, începând cu miniştri aliaţi şi alţi câţivagenerali şi doamna Prezan, aproape 100 de ofiţeri. Un mare număr dedoamne nu s-au temut să înfrunte vremea umedă pentru a ne mai vedeaîncă odată. Regele, regina, toată familia regală au venit la plecarea noastrăsă exprime regretul tuturor pentru că îi părăsim. Regele este dărâmat şi numă pot abţine să-i spun un macte anima de circumstanţă. În momentul încare trenul şuieră strig un pe care toţi îl repetă până cândtotul dispare în ceaţă !”. 25Membrii misiunii militare franceze s-au îndreptat prin Rusia spre patrie. Eiau atras grupuri de prizonieri transilvăneni aflaţi în ţara vecină. La Samara,de exemplu, un grup de ofiţeri din corpul voluntarilor români în frunte cuVoicu Niţescu a luat legătura cu şefii misiunii franceze, încadrându-se înarmata Franţei. 26Românii din Paris s-au pronunţat împotriva tratatului preliminar de pacedezvăluind caracterul lui spoliator în cadrul unor întruniri publice sau înpresa occidentală. Ei au semnat două ample memorii pe care le-au expediatguvernului român şi Regelui Ferdinand. Documentele erau iscălite de62 de personalităţi politice, culturale şi ştiinţifice româneşti precum : P.Brătăşanu, 27 Simion Mândrescu, Ermil Pangrati, Orest Tafrali, Aureliu M.Eliescu, Traian Lalescu, Constantin Mille, Ioan Ursu condamnându-setratatul preliminar de pace. Acesta din urmă era apreciat drept „o atingerea idealului nostru naţional”. Ei şi-au exprimat convingerea că guvernul şişeful statului vor face toate eforturile „pentru a salva onoarea şi independenţaţării”. 28În contra tratatului preliminar de pace s-au pronunţat şi românii americani.La 17 februarie/3 februarie 1918 a avut loc la Chicago o impunătoareadunare la care au participat câteva mii de oameni. La manifestaţie a participatşi şeful Legaţiei României din Washington dr. Constantin Angelescu. 29De asemenea la Congresul românilor americani de la Youngstown din 9-10martie 1918 s-a condamnat cu fermitate tratatul preliminar de pace. Cuacest prilej s-a hotărât ca Episcopia românilor din S.U.A. să fie scoasă desub jurisdicţia Mitropoliei Ortodoxe de la Sibiu deoarece aceasta era condusăde controversatul mitropolit Vasile Manora şi să treacă în subordineacelei de la Bucureşti.Vorbitorii între care amintim pe dr. C. Angelescu, judecătorul G. W. Carew,deputatul american John Cooper, au evidenţiat sacrificiile şi lupta românilorîmpotriva cotropitorilor germani exprimându-şi încrederea că victoria va fi aaliaţilor. 30După discursuri, cei prezenţi au adoptat o rezoluţie pe care au înaintat-opreşedintelui S.U.A. Wodrow Wilson. Documentul încunoştinţa pe şeful executivuluide la Casa Albă că Episcopia Ortodoxă a Românilor americani atrecut sub jurisdicţia Mitropoliei de la Bucureşti. În felul acesta s-a rupt oricelegătură cu Ungaria şi guvernul ei. Semnatarii rezoluţiei îşi exprimau ceamai profundă recunoştinţă şi adâncul respect faţă de puternica ţară a libertăţiiîn care trăiau. Ei erau convinşi că „prin sacrificiile armatei americane,naţiunile mici îşi vor obţine independenţa, iar cele patru milioane de românitransilvăneni aflaţi sub stăpânire maghiară vor fi eliberaţi şi se vor uni cuRomânia”. 31Autorităţile aliate în special anglo-franceze făceau însă doar promisiuni.Chiar în data semnării tratatului preliminar regele Marii Britanii George al V-lea îi scria suveranului României „Îmi dau seama pe deplin de situaţia creatăîn care vă aflaţi dv. şi eroica dv. Armată. Guvernul meu şi aliaţii noştrifrancezi fac şi vor face tot ce le stă în putinţă pentru a vă acorda ajutor, iarîn Rusia s-au făcut eforturi deosebite, pentru a vă feri de pericolul dinaceastă zonă. De aceea vă recomand călduros cu toată seriozitatea să vămenţineţi până la capăt această fermitate şi rezistenţă care au constituit unexemplu pentru noi toţi (…). Sunt convins că învingătorii de la Mărăşeştinu vor accepta niciodată – fără un efort extraordinar dictatul unui duşmanimplacabil şi nemilos. Un astfel de efort va consacra pentru totdeaunaaceastă frăţie care uneşte cavalereasca dumneavoastră armată cu aceleaale Naţiunilor Aliate”. 32Dincolo de oferirea exilului în Rusia pentru familia regală se exprima clarPalatul Ştirbei - Buftea----------------------------------------------------------Note:1.Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuarese va cita ANIC), fond Casa Regală “D”,dosar 5/1918, f. 6-7.2.Ibidem, f. 8.3.ANIC, fond Casa Regală, dosar 7/1918, f. 23.4.Ibidem; vezi şi Biblioteca Academiei Române,Secţia Manuscrise (în continuare se va citaBAR, Secţia Mss., Arh. C. Argetoianu, mapa I,acte 8-9.5.ANIC, fond Casa Regală “D”, dosar 5/1918, f. 2.6.Petre Otu, Mareşalul Alexandru Averescu –militarul, omul politic, legenda, Bucureşti, EdituraMilitară, 2005, p. 207.7.ANIC, fond Casa Regală “D”, dosar 5/1918, f.4 ; “Indreptarea”, I, nr. 13, din 28 aprilie 1918.8.ANIC, fond Casa Regală “D”, dosar 5/1918, f.25.9.Ibidem ; vezi şi Destăinuirile Contelui Czernincu două documente secrete. Raport confidenţialcătre Împăratul Austriei, Bucureşti,1918, p. 27.10.C. Kiriţescu, Istoria Războiului pentru ÎntregireaRomâniei 1916-1919, ed. a III-a, vol. III,Bucureşti, 1925, p. 234.40 www.jointophq.ro