NumÄr dedicat personalitÄÅ£ii mareÅalului Alexandru Averescu Åi ...

More documents

Recommendations

Info

Mareşalul Alexandru Averescutregul Iaşi a venit să-şi ia rămas bun, începând cu miniştri aliaţi şi alţi câţivagenerali şi doamna Prezan, aproape 100 de ofiţeri. Un mare număr dedoamne nu s-au temut să înfrunte vremea umedă pentru a ne mai vedeaîncă odată. Regele, regina, toată familia regală au venit la plecarea noastrăsă exprime regretul tuturor pentru că îi părăsim. Regele este dărâmat şi numă pot abţine să-i spun un macte anima de circumstanţă. În momentul încare trenul şuieră strig un pe care toţi îl repetă până cândtotul dispare în ceaţă !”. 25Membrii misiunii militare franceze s-au îndreptat prin Rusia spre patrie. Eiau atras grupuri de prizonieri transilvăneni aflaţi în ţara vecină. La Samara,de exemplu, un grup de ofiţeri din corpul voluntarilor români în frunte cuVoicu Niţescu a luat legătura cu şefii misiunii franceze, încadrându-se înarmata Franţei. 26Românii din Paris s-au pronunţat împotriva tratatului preliminar de pacedezvăluind caracterul lui spoliator în cadrul unor întruniri publice sau înpresa occidentală. Ei au semnat două ample memorii pe care le-au expediatguvernului român şi Regelui Ferdinand. Documentele erau iscălite de62 de personalităţi politice, culturale şi ştiinţifice româneşti precum : P.Brătăşanu, 27 Simion Mândrescu, Ermil Pangrati, Orest Tafrali, Aureliu M.Eliescu, Traian Lalescu, Constantin Mille, Ioan Ursu condamnându-setratatul preliminar de pace. Acesta din urmă era apreciat drept „o atingerea idealului nostru naţional”. Ei şi-au exprimat convingerea că guvernul şişeful statului vor face toate eforturile „pentru a salva onoarea şi independenţaţării”. 28În contra tratatului preliminar de pace s-au pronunţat şi românii americani.La 17 februarie/3 februarie 1918 a avut loc la Chicago o impunătoareadunare la care au participat câteva mii de oameni. La manifestaţie a participatşi şeful Legaţiei României din Washington dr. Constantin Angelescu. 29De asemenea la Congresul românilor americani de la Youngstown din 9-10martie 1918 s-a condamnat cu fermitate tratatul preliminar de pace. Cuacest prilej s-a hotărât ca Episcopia românilor din S.U.A. să fie scoasă desub jurisdicţia Mitropoliei Ortodoxe de la Sibiu deoarece aceasta era condusăde controversatul mitropolit Vasile Manora şi să treacă în subordineacelei de la Bucureşti.Vorbitorii între care amintim pe dr. C. Angelescu, judecătorul G. W. Carew,deputatul american John Cooper, au evidenţiat sacrificiile şi lupta românilorîmpotriva cotropitorilor germani exprimându-şi încrederea că victoria va fi aaliaţilor. 30După discursuri, cei prezenţi au adoptat o rezoluţie pe care au înaintat-opreşedintelui S.U.A. Wodrow Wilson. Documentul încunoştinţa pe şeful executivuluide la Casa Albă că Episcopia Ortodoxă a Românilor americani atrecut sub jurisdicţia Mitropoliei de la Bucureşti. În felul acesta s-a rupt oricelegătură cu Ungaria şi guvernul ei. Semnatarii rezoluţiei îşi exprimau ceamai profundă recunoştinţă şi adâncul respect faţă de puternica ţară a libertăţiiîn care trăiau. Ei erau convinşi că „prin sacrificiile armatei americane,naţiunile mici îşi vor obţine independenţa, iar cele patru milioane de românitransilvăneni aflaţi sub stăpânire maghiară vor fi eliberaţi şi se vor uni cuRomânia”. 31Autorităţile aliate în special anglo-franceze făceau însă doar promisiuni.Chiar în data semnării tratatului preliminar regele Marii Britanii George al V-lea îi scria suveranului României „Îmi dau seama pe deplin de situaţia creatăîn care vă aflaţi dv. şi eroica dv. Armată. Guvernul meu şi aliaţii noştrifrancezi fac şi vor face tot ce le stă în putinţă pentru a vă acorda ajutor, iarîn Rusia s-au făcut eforturi deosebite, pentru a vă feri de pericolul dinaceastă zonă. De aceea vă recomand călduros cu toată seriozitatea să vămenţineţi până la capăt această fermitate şi rezistenţă care au constituit unexemplu pentru noi toţi (…). Sunt convins că învingătorii de la Mărăşeştinu vor accepta niciodată – fără un efort extraordinar dictatul unui duşmanimplacabil şi nemilos. Un astfel de efort va consacra pentru totdeaunaaceastă frăţie care uneşte cavalereasca dumneavoastră armată cu aceleaale Naţiunilor Aliate”. 32Dincolo de oferirea exilului în Rusia pentru familia regală se exprima clarPalatul Ştirbei - Buftea----------------------------------------------------------Note:1.Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuarese va cita ANIC), fond Casa Regală “D”,dosar 5/1918, f. 6-7.2.Ibidem, f. 8.3.ANIC, fond Casa Regală, dosar 7/1918, f. 23.4.Ibidem; vezi şi Biblioteca Academiei Române,Secţia Manuscrise (în continuare se va citaBAR, Secţia Mss., Arh. C. Argetoianu, mapa I,acte 8-9.5.ANIC, fond Casa Regală “D”, dosar 5/1918, f. 2.6.Petre Otu, Mareşalul Alexandru Averescu –militarul, omul politic, legenda, Bucureşti, EdituraMilitară, 2005, p. 207.7.ANIC, fond Casa Regală “D”, dosar 5/1918, f.4 ; “Indreptarea”, I, nr. 13, din 28 aprilie 1918.8.ANIC, fond Casa Regală “D”, dosar 5/1918, f.25.9.Ibidem ; vezi şi Destăinuirile Contelui Czernincu două documente secrete. Raport confidenţialcătre Împăratul Austriei, Bucureşti,1918, p. 27.10.C. Kiriţescu, Istoria Războiului pentru ÎntregireaRomâniei 1916-1919, ed. a III-a, vol. III,Bucureşti, 1925, p. 234.40 www.jointophq.ro
Mareşalul Alexandru Averescudorinţa de se rezista până la distrugere totală a României în speranţa unuialt respiro pe frontul vest, după cel de la 1916 de la Verdun.Totuşi aliaţii erau departe şi puţini capabili să susţină România. Tratatulpreliminar de pace a fost semnat, prin urmare, în condiţii nu tocmai favorabile.România fiind, aşa cum am mai menţionat, izolată pe plan internaţional.Clauzele erau grele. Din aceste motive generalul Al. Averescus-a văzut nevoit la 27 februarie/12 martie 1918 să prezinte demisia cabinetuluisău, Regelui Ferdinand. 33 Chestiunea este mai complicată dincolode demisia unui cabinet pe timp de război sau ca urmare a unei crize deosebite.Încercând să justifice acest act, C. Argetoianu, intim al primului ministru,arată că „aprobarea tuturor condiţiilor ne-ar fi răpit libertatea şi onoarea”. 34Un alt ministru din cabinetul demisionar, Mihai Cantacuzino declara întruninterviu acordat unui ziar al vremii că guvernul din care făcuse parte afost stânjenit în conducerea tratativelor de pace fiind „pus în imposibilitateade a lucra cu siguranţă şi seninătatea care îi erau neapărat trebuincioaseîn îndeplinirea grelei sale misiuni”. 35 De înlăturarea generalului Averescunu a fost se pare străin nici Ion I. C. Brătianu. Comentând acest eveniment,N. Iorga nota : ”Astfel, în martie, generalul a fost pur şi simplu demis înfavoarea lui Marghiloman (…). Brătianu - continua istoricul – stătea gatasă retragă la momentul oportun cea ce acordase acelora”. 36La demisia cabinetului averescan au contribuit şi Puterile Centrale. Sesizândacest lucru, Charles Wopicka, ministrul S.U.A. la Iaşi, consemna înmemoriile sale că „germanii au preferat să înlocuiască guvernul generaluluiAverescu care nu era favorabil propriilor interese”. 37După părăsirea puterii de către generalul Al. Averescu, la conducereaţării a venit Al. Marghiloman care trebuia să încheie o pace în condiţii câtde cât acceptabile.11.Mareşal Al. Averescu, Notiţe zilnice din război,vol. II (1916-1918). Războiul nostru, ediţiede Eftimie Ardeleanu şi Adrian Pandea, Bucureşti,Editura Militară, 1992 p. 252.12.Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine.Amintiri din vremea celor de ieri, vol. IV/5(1917-1918), ediţie de Stelian Neagoe, Bucureşti,Editura Humanitas, 1993, pp. 169-170.13.C. Kiriţescu, op. cit., vol. III, p. 224 ; C. I.Stan, Preliminariile politico diplomatice de laBuftea - Bucureşti. Întâlnirea de la RăcăciuniRegele Ferdinand – O. Czernin, în”Mousaios”,VI/2001, p. 309.14.Regina Maria, Povestea vieţii mele, vol. II,ediţie de Ioana Cracă, Bucureşti, Editura Eminescu,1991, p. 371.15.Al. Marghiloman , Note politice, vol. III, ediţiede S. Neagoe, Bucureşti, Editura Machiavelli,1994, pp. 91-92.16.I. G. Duca, Memorii, vol. IV, Războiul, parteaa II-a (1917-1919), ediţie de Stelian Neagoe,Bucureşti, Editura Machiavelli, 1994, p. 86.17.“Independence Roumanie”, an 40, nr. 12.890,din 17 februarie/2 martie 1918.18.A.N.I.C., fond Casa Regală “D”, dosar5/11918, f. 21-22; Bertrand Auerbach,L’Autriche et la Hongrie pendent la guerre Aout1914 – Novembre 1918, Paris, Payot, 1925, p.466.19.Ibidem; Destăinuirile Contelui Czernin…, p.27.20.ANIC, fond Casa Regală, dosar 10/1918, f. 1.21.I. G. Duca, op. cit., p. 93 ; C. I. Stan, Plecareamisiunii franceze din România, în „Revista deistorie militară”, nr. 2/1992, p. 10.22.C. Argetoianu, op. cit., vol. V/1918, Bucureşti,Editura Machiavelli, 1995, pp. 10-11.23.Radu Rosetti, Mărturisiri. 1914-1919, ediţiede Maria Georgescu, Bucureşti, Editura Modelism,1997, p. 230.24.General Petin, La drame Roumanie, 1916-1918, Paris, Payot, 1932, p. 154.25.General Henri M. Berthelot, Jurnal şi corespondenţă1916-1918, ediţie de Gh. I. Florescu,Iaşi, Editura Cronica, 1997, p. 288.26.ANIC, fond General Dumitru Iliescu, dosar34/1918, f. 10.27.Cu o contribuţie economică uriaşă pe lângăComitetul Naţional Român de la Paris, în contracarareaacţiunilor propagandistice maghiare,omul politic, prea puţin cunoscut, care a fostPavlică Brătăşanu va sfârşi, după 1950, în teribilaînchisoare de la Piteşti.28.Biblioteca Naţională a României, Colecţiispeciale, fond Saint Georges, Arh. Ermil Pangrati,pachet LXXXV, dosar 5, f. 30.29.B A R, Secţia mss., Arh. Dr. C. Angelescu,mapa XXI, mss. 18 ; vezi şi „America”, Cleveland,Ohio, XII, nr. 37, din 19 februarie 1918.30.ANIC, fond Ioan Podea, dosar 101/1914 -1923, f. 55.31.Ibidem, f. 56 ; vezi şi Gelu Neamţu, Un prologal marii uniri. Adunarea Naţională a româniloramericani din 9 martie 1918 de la Youngstown– Ohio, în „Anuarul Institutului de istorie Cluj –Napoca, tom. XXXIII/1994, pp. 157-170.32.Cf. Neculai Moghior, Ion Dănăilă, VasilePopa, Ferdinand I văzut de contemporanii săi,Bucureşti, Editura Militară, 2006, pp. 146-147.33.ANIC, fond Casa Regală, dosar 6/1918, f. 1;C. I. Stan, România în anul 1918. Context internşi internaţional, Bucureşti, Editura Paideia,2004, p. 81.34.ANIC, fond Casa Regală, dosar 8/1918, f. 1.35.„Acţiunea Română”, Iaşi, II, nr. 357, din 7martie 1918.36.N. Iorga, Orizonturile mele. O viaţă de om.Aşa cum a fost, vol. II, Bucureşti, Editura V.Stroilă, 1934, pp. 292-293.37.Charles J. Wopicka, Secrets of the Balkans.Seven years of a Diplomat’s Life in the Stormcentre of Europe, Chicago, R. Mc. Naleyand –Company, 1921, p. 179.41
Page 4 and 5: EvenimentMit şi realitateAlexandru
Page 6 and 7: EvenimentPe scurt despreFundaţia
Page 8 and 9: EvenimentSchimbarea scopului funda
Page 10 and 11: Parfum de epocăLuminaţi-vă faţa
Page 12 and 13: EvenimentGeneralul Gheorghe Spiresc
Page 14 and 15: Evenimentclădirea a fost încadrat
Page 18: FotoreportajEvenimentActivităţi e
Page 22 and 23: Eveniment"Călătorule, descopere-t
Page 24 and 25: Monumente militare buzoieneDupă ce
Page 26 and 27: Monumente militare buzoiene“Virtu
Page 28 and 29: Alexandru Averescu s-a născut înt
Page 30 and 31: Mareşalul Alexandru AverescuGenera
Page 32 and 33: Mareşalul Alexandru Averescu10 zil
Page 34 and 35: Mareşalul Alexandru AverescuMuzeul
Page 36 and 37: Mareşalul Alexandru AverescuGenera
Page 38 and 39: Mareşalul Alexandru Averescuşi s
Page 42 and 43: Mareşalul Alexandru AverescuCineMa
Page 44 and 45: Armata a 2-a. Prezentul la timpul t
Page 50: Armata a 2-a. Prezentul la timpul t
Page 53 and 54: “Efecte de Plată“ şi anul 193
Page 55 and 56: înşine, de laşităţile şi inco
Page 57 and 58: ătut undeva." Psihologia propagand
Page 59 and 60: metri altitudine) au fost desfăşu
Page 61 and 62: Necunoscutele istoriei locale Erwin
Page 63 and 64: Arc peste veacuriRegimentul 8 Dorob
Page 65 and 66: Între tradiţie şi istorieTârgul
Page 67 and 68: Carol I al României (pe numele să
Page 69 and 70: Mozaic buzoianSinapse militare buzo

NumÄr dedicat personalitÄÅ£ii mareÅalului Alexandru Averescu Åi ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

NumÄr dedicat personalitÄÅ£ii mareÅalului Alexandru Averescu Åi ...