Număr dedicat personalităţii mareşalului Alexandru Averescu şi ...

Mozaic buzoiandin comuna Varlaam şi confirmată şide alţi locuitori din zonă, reiese căpe muntele Penteleu, la locul numit“la Lilieci”, situat lângă fostul lacRoşu (acum secat) a fost un târg, "lacare buzăenii, râmnicenii şi vrânceniiparticipau mai ales cu produsebrute, ca: lână, brânzeturi, dogărie,olărie, ţuică, fructe, miere de albineetc., iar transilvănenii (îndeosebibraşovenii, făgărăşenii şi sibienii) cuproduse prelucrate, ca: postavuri,vase (mai ales cazane de aramă),opinci, arnici ş.a.".Acolo, păstorii din Transilvania,Moldova şi Ţara Românească se întâlneau,la vremea când bobocul dedrăgaică – “plantă cu flori galbeneaurii,frumos mirositoare, numită şisânziene, din care se fac buchete şise împletesc cununi în ziua de 24iunie, care apoi se pun la ferestre, lapoartă etc., spre a feri pe ai casei derele şi a le aduce noroc. Gallliumverum” 12 - dădea în floare, iarfetele şi feciorii de dincolo şi de dincoacede Carpaţi îşi găseau perechea,statornicind legături de familieprin nunţile ce urmau a se face întimpul sărbătorii. Cu acelaşi prilej, alpetrecerilor, ce se desfăşurau pe întreagaperioadă a târgului, s-a născutşi dansul Drăgăicii,Dacă, la început, Drăgaica a fostsărbătorită ca rit desprins din vechileculte agrare, pe parcursul timpului,sensul magic al acesteia s-adiluat, partea de comerţ, la care seadaugă cea de agrement, capătăpondere, fiind determinantă, în final.De altfel, etnologul Dumitru Popnota despre acest fapt: „Negustoriide tot felul, inclusiv cei ce vindeauobiecte de podoabă pentru tinerelefete, aspectul acesta, de ,ajungând să umbrească în cele dinurmă chiar şi petrecerea-joc, dominantăla un moment dat, şi să-i impunăîn cele din urmă însuşinumele”.Potenţialul economic al ţinutuluiBuzăului şi aşezarea sa geograficădevin factori decisivi în crearea premizelorpentru creşterea schimburilorcomerciale, fapt adeverit şide primul act, datat 1525, cândEpiscopia şi alte mănăstiri sunt scutitede darea vinăriciului pentru produseledomeniale aduse pe piaţaoraşului.Pe de altă parte, documentele istoriceconsemnează o intensă participarea negustorilor buzoieni laschimburile comerciale, în primajumătate a secolului al XVI-lea, cuBraşovul, legăturile cu târgurile depe ambii versanţi ai Carpaţilor fiindstabilite prin Pasul Buzăului, cunoscutşi sub denumirea de DrumulBuzăului.Până în secolul al XVIII-lea,Buzăul înregistrase o anume dezvoltareeconomică, dar, mai ales,comercială, în condiţiile în care, încă Bafto delo delo, praleo!din 1431, voievodul Dan al II-leaobţinuse de la braşoveni dezlegareca negustorii din Ţara Româneascăsă poată vinde sau cumpăra libermărfuri din târgurile Ţării Bârsei.Oraşul a cunoscut o însemnatădezvoltare economică, îndeosebidupă pacea de la Kuciuc Kainargi,din 1774, când devine un punct importantîn traficul comercial întreŢara Românească, Transilvania şiţinuturile de la sudul Dunării.În a doua jumătate a secolului alXVIII-lea, târgul Drăgaica este mutatla marginea Buzăului, la Bănceşti,66 www.jointophq.ro