Număr dedicat personalităţii mareşalului Alexandru Averescu şi ...

56Necunoscutele istoriei localeÎn ajunul Bobotezei are acasă oslujbă religioasă, oficiată de preotulChiriţă, care, reţinut la masă,propagă noutăţi incredibile: „Sarrailla trecut Dunărea şi este lângăCraiova, ruşii sunt aproape deBraşov şi toţi bulgarii din Sofia s-aurefugiat la Bucureşti" sau că "nemţiiau instalat la barieră, cu ţevile îndreptatespre Nehoiaşi, patru tunurimari" (probabil, în ideea că ruşii, dela Braşov, vor debuşa prin valeaBuzăului). Preotul înşira iordane,generalul Sarraill, comandantul trupelorfranceze din Grecia, era încăaşteptat, în timpul luptelor din varaanului, când, în tranşeele de pe frontulMoldovei soldaţii improvizau folcloric:“Of, Sarai, Sarai, Sarai, /Noine batem şi tu stai."Pe 6 ianuarie are loc o întrunire încamera ofiţerului german („un generalcu un întreg stat major"), asupraunei hărţi de operaţii militare; dinconversaţia vag auzită, (Elena Negrescucunoştea bine nemţeşte),notează: „am reţinut în două trei rândurinumele lui Averescu". La solicitarea"musafirilor" de a li se livra ocălimară şi un condei, reamintindu-şimesajul sciţilor către perşi, înantichitate, cine ştie, gazda le trimite,„în mod intenţionat, călimaracare-l înfăţişa pe Napoleon, pe careo luasem de la tante Elise (soţiageneralului rezervist C. Iarca, n.m);(...) Unii au luat-o de bun augur, căle va merge bine ca şi lui." O decodarenu tocmai exactă.Dacă ştirile pozitive se dovedeaufanteziste, nenorocirile, la care româniise dovedesc mai permeabili -„Doamne fereşte de mai rău!” -, pe 7martie se consemnează: "Un neamţi-a spus ieri generalului Iarca că(sic!) România este destinată să disparăde pe harta Europei. (..) Acesteatoate pentru drăguţii francezi,care ne-au părăsit, după ce au asiguratinteresele lor. Dobrogea, diademaRomâniei, va fi dată Bulgariei,Oltenia, ţinutul nostru aşa debogat, va fi al ungurilor, Moldova vareveni chiar aliaţilor noştri ruşi. Nueste aceasta o trădare a Romanovilor."S-a dovedit, mai apoi,că şi Romanovii au fost trădaţi de istorie.Ca o bomboană pe colivă, înaceeaşi zi se cunoaşte despre trădareacolonelului Al. Sturdza, dezertatla nemţi.Iar lt.col. Gheorghe Crăiniceanu,comiliton ce se întorcea din liniilegermane cu materiale propagandisticedefetiste, deşi fiu de general, vafi executat, în vinerea Paştilor, prinîmpuşcare. 5O călătorie la Bucureşti, pe 23martie, lăsa la vedere dramaticelecicatrice ale luptelor: "un câmpnecultivat, trist, uscat. (...) Pe alocurea,sângele încă se mai puteaghici, tranşee, grenade de mână,săbii rupte, schelete de chipiuri, paturide puşti, resturi de vagoane şide automobile răsturnate, toate putrezindsub zăpadă." La 20 aprilie,Capitala ocupată vântura, la cel maiînalt nivel (Ministerul de Interne,unde aştepta o audienţă) ştiri demobilizatoarede la aliaţii din Răsărit:"Se vorbeşte că în Rusia revoluţia aatins culmea, anarhia s-a întins întot imperiul. Ţarul a fost arestat. Toţisunt stăpâni şi nu se mai supun generalilorchiar. (...) Kerenski esteatotputernic şi pentru a stabili linişteîi pune la zid şi-i împuşcă"; la rânduiva fi şi el răsturnat de "maximaliştii"bolşevici în noiembrie.RECITĂRI, RECHIZIŢII, REPRESALIILa Buzău, la un simulacru de "recepţie"familială şi cu puţini amici,nepotul de soră, Virgil, va interpretao "poezioară", naivă, dar de o considerabilăforţă premonitorie: "Sufletulîn tine geme, biet român, dar nute teme! De la Tisa până la mare vafi România Mare".În aşteptarea idealului, buzoieniise confruntau cu lipsurile, mai alesalimentare, cu metodicele rechiziţiiale meticuloşilor responsabili ai zoneietapelor, aspri şi inflexibili rechiziţionatori,sabotaţi, cum se putea,de gospodine: “(9 iunie): Ni serechiziţionează şi o cotă din ouălede la găini, ca şi cum toate ouă zilnic.Găinile au fost numărate şifiecăreia i s-a pus un inel la picior cunumărul respectiv trecut într-un catalog.Azi au venit să ridice 20 deouă. Din fericire le pregătisem dedimineaţă, între ele punând şi vreozece de la cloştile noastre şi de lavecini. Parcă o să ştie că sunt de lasine, căci ei le pun de-a valma întruncoşuleţ. Câtă prevedere au germaniişi câte născociri le dă în gând!Bietele găini, mirate, toată ziua îşiciugulesc piciorul.” Tot în zona deguerrilă avicolă intră şi ştafeta găiniimoarte: aceeaşi moţată decedatăeste plimbată şi înregistrată din casăîn casă spre a fi înregistrată, de totatâtea ori, la comandatură..Ziua de 12 iunie este mai luminoasă,se înregistrează că "Regele,pentru a încuraja şi stimula trupeleşi pentru a le feri de contaminareadin Rusia, a făgăduit o largă exproprieredin pământul boierilor, pe caresă-l împartă fiecăruia" (Legea reformeiagrare din 17 iunie 1921), şitot atunci prizonierii transilvăneni dinarmata austro-ungară, au fost eliberaţide ruşi: "şi au venit la noi şi vărsaţiefectivelor noastre după ce li s-aluat jurământul de credinţă cătreregele nostru." Ziarele ocupanţilor("Pester Loyd” „Berliner” „PresicheZeitung”) colportează ştiri despre oviitoare ofensivă a Puterilor Centraleîn Moldova, pe care Hindemburg şiMackensen vor să o facă, de ziualui, cadou Kaiserului; aceleaşianunţă o jalnică stare morală a oştiriiromâne precum şi faptul că "guvernula început a se gândi la evacuareaIaşilor şi Botoşanilor!”Între lepădarea de presă ("Jurnalenu mai citesc, că mă îmbolnăvesc”,1 august) şi renaşterea speranţeidistanţa este scurtă: "Am primit dinBucureşti ziare nemţeşti. (...) Toatevorbesc de o contraofensivă cepregătesc ai noştri. Ei deja au aflat"(5 august 1916).Ecourile bătăliilor de la Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz nu pot fi escamotatenici de propaganda germană:"Ziarele germane spun că contraofensivanoastră merge bine înMoldova. Soldaţii noştri luptă la disperare,la Oituz i-au speriat pe duşmani.Ne-a spus un soldat venit depe front că aproape toţi când morsunt cu surâsul pe buze şi strigăînainte de a închide ochii: TrăiascăRomânia Mare!" (14 august 1917).Dimensiunea victoriilor a fost diminuatăde "defecţiunea" trupelor ţariste,infestate de bolşevism, anarhie şidefetism, părăsind importante porţiunide front ce le fuseseră repartizate;jurnalul adevereşte: "GeneralulScerbacev (comandantul trupelorruse din Moldova,n.m.) neputândţine ruşii în frâu, căci nu mai vor sălupte, îi tratează de beţivi ordinari,desfrânaţi şi îi împuşcă pe capete.Ziarele laudă activitatea lui Averescuşi a generalului Cristescu, bun ofiţerde stat major. Se vede că i-a mai