Armata a 2-a. Prezentul la timpul trecutselor războaie civile şi conflicte interne(spre exemplu genocidul armenian).Avansul tehnologic câştigat odată curevoluţia industrială a secolului XIX seregăseşte în creşterea puterii destructivea armelor şi în diversificarea modalităţilorde atac aflate la îndemânastrategilor vremii. Astfel, în Primul RăzboiMondial au loc primele bombardamenteaeriene din istorie, iar în jur de5% din victime (a căror cauză directă afost războiul) au fost civili – în cel de-alDoilea Război Mondial procentul vaurca la 50%.Primul Război Mondial s-a dovedit afi o ruptură decisivă cu vechea ordinemondială, marcând încetarea finală aabsolutismului monarhic în Europa.Patru imperii au fost doborâte: cel German,cel Austro-Ungar, cel Otoman şicel Rus. Cele patru dinastii ale lor, Hohenzollern,Habsburg, Otoman şi Romanov,care au avut rădăcini ale puteriiîncă din timpul cruciadelor, au căzutdupă război.Eşecul de a rezolva crizele postbelicea contribuit la ridicarea fascismuluiîn Italia, nazismului în Germania şi laizbucnirea celui de-al Doilea RăzboiMondial. Războiul a catalizat revoluţiabolşevică, cea care avea să inspire maitârziu revoluţii comuniste în diferite ţări,precum China sau Cuba, şi să creezebaza pentru Războiului Rece dintreUniunea Sovietică şi Statele Unite aleAmericii. În est, căderea ImperiuluiOtoman a pavat calea spre democraţiamodernă a statului succesor, Turcia. ÎnEuropa Centrală s-au născut state noi,precum Cehoslovacia sau Iugoslavia,iar Polonia a fost recreată.România şi Italia în aniiprimului război mondialÎncă de la începutul Războiului Mondial,între România şi Italia, până la1914 membre ale grupării PuterilorCentrale, s-a produs o apropiere dorităde oamenii politici din cele douăstate."Un acord între Italia şi Româniani se pare foarte dorit", transmiteabaronul Carlo Fasciotii, acreditat la Bucuresti,la 12 august 1914, şefului Consultei,marchizul Antonio di SanGiuliano. I.C.Brătianu dorea ca România,împreună cu Italia, să constituie oalianţă capabilă să determine Antantasă accepte şi să sprijine realizareadezideratelor naţionale ale celor douăţări. La 23 septembrie 1914, Brătianu aacceptat textul acordului propus deSan Giuliano, opinând că acesta co-În sensul acelor de ceasornic de sus: un biplan britanic, Sopwith Camel, un tancMark I britanic trecând peste tranşee, scufundarea marinei regale pe câmpul de luptădatorită unei mine în Bătălia Dardanelelor, un echipaj cu mitraliera Vickers şi mască degaze.Dreapta:Atentatul de la Sarajevo.Desen din presa vremii.JosGavrilo Princip - asasinul luiFranz Ferdinand. Omorul a fostcauza imediată care a declanşatrăzboiul. Arhiducele Francisc Ferdinandal Austriei (n. 18 decembrie 1863 – d. 28iunie 1914). Pe data de 28 iunie 1914 FranzFerdinand, arhiduce al Austriei şi moştenitoral tronului Austro-Ungariei, a fost asasinat laSarajevo de Gavrilo Princip, un student sârbbosniac. Acesta a făcut parte dintr-un grupde cincisprezece asasini, susţinuţi de MânaNeagră, o societate secretă fundată denaţionalişti pro-sârbi, cu legături în armataSerbiei.44
Armata a 2-a. Prezentul la timpul trecutrespundea "integral sentimentelor şidorinţelor poporului român." CarloFasciotti scria Consultei că eranecesar un angajament formal deinformare "asupra propunerilor ce nise fac". Acordul încheiat, care marcao etapă importantă în relaţiile bilaterale,obliga cele două ţări să nuiasă din neutralitate fără a se informaîn prealabil, să păstreze contactşi să se consulte în probleme deinteres reciproc, României recunoscându-i-sedrepturile asupraTransilvaniei. www.wikipedia.roObiectivele şi ambiţiile României. România a devenit al 15-lea participant în războiuleuropean. Foto: regele Ferdinand trece în revistă unităţi de artilerie grea în Bucureşti.Poster de propagandă britanic legat deintrarea României în război. Soldaţi români pe străzile Bucureştiului.Viziunea unui caricaturist francezasupra modului în care britanicii urmau săse folosească de casca model prusac.Un grup de ofiţeri români într-o cazarmă45