Ghiduri terapeutice pentru tulburarile psihiatrice majore

Petersen – 2001, a lansat criteriile de diagnostic pentru MCI: acuze subiective referitoare la
memorie, hipomnezie, capacitate cognitivă generală normală, activități cotidiene păstrate, absența demenței.
Deficitul cognitiv ușor poate fi considerat ca prodrom al demenței, mai ales că poate cuprinde și simptome
non-cognitive, mai frecvent depresie, apatie, perturbări ale ritmului somn-veghe. În prezent nu există terapii
standard pentru deficitul cognitiv ușor, existând premise teoretice ale unor beneficii terapeutice posibile care
ar încetini progresivitatea simptomelor cognitive, prin tratamentul factorilor de risc.
MCI asociat vârstei înaintate ar putea fi ameliorat prin produse „anti-aging” (acizi omega 3, ginkgobiloba),
trofice cerebrale (piracetam, cerebrolizin), antioxidanți (vit. E, C, A, acid alfa-lipoic, coenzima
Q10), alăturate unui regim sănătos de viață.
Deficit cognitiv
Terapia de elecție cuprinde medicamentele cu acțiune procognitivă/antidemențiale:
• inhibitori ai acetilcolinesterazei: donepezil (Rogers – 1996, Petersen – 2004), galantamină
(Raskind – 2000);
• inhjibitori ai acetilcolinesterazei și butirilcolinesterazei: rivastigmină (Giacobini – 2000);
• modulatori glutamatergici: memantină (Reisberg – 2003).
Inhibitorii de colinesterază pot stabiliza sau chiar ameliora simptomele cognitive pentru 10-12 luni,
după care reduc viteza instalării declinului cognitiv, cu îmbunătățirea abilităților funcționale și întârzierea
instituționalizării. Sunt recomandați în formele de demență ușoară și moderată, nu a fost demonstrat
beneficiul pentru forma severă.
Cele mai frecvente efecte adverse sunt digestive (greață, vărsături, anorexie, diaree), ceea ce obligă
la o titrare lentă, administrarea în timpul meselor și prudență la pacienții cu ulcer gastro-duodenal, boli
pulmonare acute și insuficiență cardiacă.
Donepezil – în general bine tolerat, poate fi administrat o dată pe zi începând cu o doză de 5 mg cu
creștere ulterioară la 10-15 mg/zi.
Rivastigmină – poate fi administrată în formele ușoare, moderate și severă de demență Alzheimer, cu
efect pozitiv asupra deficitului cognitiv, stabilizării simptomatologiei non-cognitive și funcționalității. Se
inițiază cu 3 mg/zi, doză care poate fi crescută ulterior la 9-12 mg/zi în două prize. Se poate administra și sub
formă de plasture transdermic, în general bine tolerat, în doze de 4,5 mg/zi, 9,5 mg/zi, 13,3 mg/zi, cu aceeași
titrare lentă.
Galantamină – inhibitor selectiv de acetilcolinesterază și blocant al receptorilor nicotinici alfa 7, cu
acțiune bimodală asupra acetilcolinei și indirect de activare glutamatergică. Acționeaă pozitiv asupra
deficitului cognitiv, simptomelor non-cognitive și tulburărilor funcționale. Se administrează în doze de 8
mg/zi în timpul mesei, iar doza poate fi crescută la 16 mg/zi după patru săptămâni. De remarcat,
ketoconazolul, eritromicina și paroxetina potențează acțiunea galantaminei prin creșterea nivelului plasmatic.
Memantină – singurul antagonist și modulator al receptorilor glutamatergici NMDA aprobat de FDA
pentru tratamentul demenței Alzheimer, fiind recomandat în special pentru formele moderat-severă și severă.
Acționează pozitiv asupra deficitului cognitiv, simptomatologiei non-cognitive și funcționalității.
6