Ghiduri terapeutice pentru tulburarile psihiatrice majore

Efecte adverse ale neurolepticelor
‣ manifestări extrapiramidale – direct proporționale cu blocarea D 2 :
• precoce – reacțiile distonice
• timpurii – parkinsonismul medicamentos, akathisie, sindromul akathisie / disforie
• tardive – diskinezia tardivă
Notă: Apariția manifestărilor extrapiramidale în orice moment al tratamentului cu o substanță
antipsihotică poate constitui un important marker spre evoluția de tip neurodegenerativ și
rezistență terapeutică.
‣ manifestări anticolinergice – direct proporționale cu blocarea M1 (efect antimuscarinic):
• centrale – accentuarea deficitului cognitiv, risc de rebound hipercolinergic cu manifestări
confuzionale în condiții de discontinuitate
• periferice – greață, constipație, disurie, glob vezical, creșterea tensiunii intraoculare –
pseudoglaucom
‣ hipotensiune – direct proporțională cu blocarea alpha2 NA:
• hipotensiune ortostatică, sincopă, modificări de ritm cardiac;
• hipotensiune intracerebrală cu hipoperfuzie la nivelul cortexului frontal, cu accentuarea
simptomatologiei negative și risc lezional.
Notă: Hipotensiunea ortostatică acompaniată de sincopă poate determina accidente traumatice
prin cădere, predominent cranio-cerebrale, cu consecinţe majore.
‣ cardiotoxicitate:
• creșterea intervalului QT și tendința la aritmie cardiacă și moarte subită (Abdelmawla &
Mitchell, 2006).
‣ hiperprolactinemie – prin blocarea excesivă a receptorilor D 2 de la nivelul zonei tuberoinfundibulare,
tradusă prin galactoree, risc pentru cancer de sân, amenoree, disfuncție sexuală,
diminuarea fertilității, osteoporoză, prolactinom, risc cardiovascular.
Notă: nivelul înalt al prolactinei după neuroleptice, menținut pe o durată îndelungată de timp a putut
fi corelat cu lărgirea ventriculară (indicator CT) și creșterea agresivității.
‣ sedare excesivă – blocarea excesivă a receptorilor histaminici H1, scade semnificativ complianța,
poate masca comorbidităţi somatice și agrava simptomele de tip negativ și cognitiv.
Alte efecte adverse: creștere în greutate, sindrom metabolic, diabet zaharat de tip II, retinită
pigmentară, fotodermatoză, sindrom neuroleptic malign.
II. ANTIPSIHOTICE DE GENERAȚIA A DOUA (ATIPICE, NOVEL, SDA)
Constituie un grup heterogen de medicamente (Tab. VI, VII). Pe scurt, sunt descrise ca
„antipsihotice cel puțin la fel de eficiente și mult mai bine tolerate decât antipsihoticele convenționale,
privind apariția EPS“. Clozapina a fost primul antipsihotic „atipic“, introdus în anii '60 şi '70, urmată apoi de
risperidonă, olanzapină, amisulprid, quetiapină, aripiprazol, ziprasidonă, paliperidonă, sertindol.
Chiar dacă toate aceste medicamente blochează receptorii D 2 post-sinaptici, ele diferă prin capacitatea
de a ținti o multitudine de sisteme de neurotransmițători, față de care au afinități foarte diferite. Au fost
7