Rost-nr-38 - Omni Press & Design

More documents

Recommendations

Info

ROST pare a se fi întâmplat. Nici o instituþie din România nu ar putea face aceastã revoluþie în spirit. Numai Biserica. Singurã Ortodoxia. În perspectiva planului meu, oamenii politici buni nici nu ar fi avut nevoie sã facã o propagandã religioasã (eu sunt însã pentru aceasta) pentru cã oamenii i-ar fi recunoscut din faptele lor: Dupã roadele lor îi veþi cunoaºte (Mat. 7 : 20). – Mai sunt persoane exemplare – modele pentru tinerii români? – Am mai afirmat cã existã multe persoane exemplare: intelectuali excelenþi, preoþi cu har, monahi de mare sfinþenie, ierarhi cu viziuni largi ºi cu putere de sacrificiu. Unii sunt contestaþi, alþii nu. Dacã revoluþia îºi devoreazã proprii sãi copii, cu atât mai mult o face tranziþia. Epoca noastrã este un lanþ nesfârºit de tranziþii consecutive. Dar cine va rãbda pânã la sfârºit, se va mântui. (Mt. 10: 22) – Ierarhia BOR – cu excepþii notabile – a fost rezervatã faþã de mai toate iniþiativele cultural-religioase dinspre mireni, iniþiative care nãzuiesc la a determina o renaºtere moralã ºi spiritualã. Care sã fie motivul? – Cred cã motivele sunt mai complexe decât cele enumãrate în întrebare. În primul rând, ierarhia nu are încredere în grupãrile laice, dupã ex- Fotoo:: BBoogddaan OOnofrei REPERE perienþa cu Oastea Domului. În perioada persecuþiei, o parte din Oastea Domnului a devenit protestantã, fãrã sã fi renunþat la titulaturã. ªi mai este ºi astãzi. În al doilea rând, o presã satanizatã ºi antiortodoxã stã la pândã gata sã sfâºie orice ierarh sau preot pentru cea mai micã greºalã, realã sau imaginarã. Aceastã teamã a dus la acþiuni necugetate temeinic din punct de vedere bisericesc – sub ameninþarea presei dezlãnþuite ca un câine scãpat din lanþ – ale ierarhilor, cum a fost condamnarea Pãrintelui Daniel Corogeanu de la Tanacu, chiar înainte ca justiþia sã-ºi fi spus cuvântul – adevãrat sau fals. Acestã atitudine a favorizat o sentinþã juridicã finalã total falsã, pentru cã Pãrintele Daniel ºi cele patru mãicuþe nu au mai avut nici un loc unde sã-ºi plece capul, nici un scut. În al treilea rând, aceastã tendinþã constatatã a mirenilor spre o excentricitate faþã de autoritatea bisericii duce la pieire: Extra Ecclesia nula salus. Mântuirea sufletelor lor este Biserica ºi ierarhia ei. În sfârºit, prin structura ei, Biserica este foarte prudentã cu afirmaþiile ierarhiei, spre a nu crea smintealã în lumea credincioºilor. Cu atât mai mult aceastã precauþie va lucra asupra laicilor. Nu vreau sã spun cã aceastã precauþie nu este bunã. Dimpotrivã. Dar când este exageratã, duce la asuprirea spiritului ºi a minþii. Cei mai puþin tineri, alãturi de noi cei bãtrâni, îºi amintesc foarte bine elucubraþiile care se rosteau la adresa lui Ceauºescu de cãtre cei mai mari intelectuali ai noºtri: scriitorii spuneau cã ei au învãþat de la Ceauºescu sã scrie; pictorii ca de la el au învãþat adevãrata picturã, sculptorii la fel. Intelectualii ºi artiºtii se supravegheau unii pe alþii ca sã vadã dacã se încalcã în vreun fel principiile marxiste, ba, din teamã, autorii se cenzurau pe ei înºiºi mai tare decât o fãcea cenzura oficialã. Înainte de ultima arestare a mea, am participat la o adunare eparhialã. Printre altele, un redactor-ºef de la o revistã religioasã din Bucureºti se lãuda cã, de când este el în funcþie, Departamentul Cultelor nu i-a respins niciodatã vreun articol. ªi erau câþiva ani buni de când conducea. Asta însemnã cã era mai drastic decât erau cenzorii oficiali. Pe vremea aceea nu aveai dreptul sã spui, de exemplu, cã Mântuitorul a venit în lume sã ne mântuiascã pe toþi, ci numai pe cei credincioºi ºi alte lucruri asemãnãtoare. Respectivul ºef 22 anul IV nr. 38
REPERE ROST Fotoo:: Boogdan Onnoofrei de redacþie anticipa reacþiile Departamentului Cultelor. Anticiparea lui însã depãºea cu mult reacþiile comuniºtilor de la Culte. – Credeþi cã ierarhii Bisericii Ortodoxe ar trebui sã se preocupe de o mai bunã comunicare cu credincioºii, la nivelul unor instituþii media naþionale? Mã gîndesc cã nu avem un post de radio ortodox care sã fie ascultat în toatã þara, nici un cotidian generalist fundamentat ortodox... – Personal, sunt pentru înfiinþarea unui post de radio pe toatã þara, sau a unui ziar care sã adune în jurul lui un grup de oameni de mare credinþã ºi de valoare intelectualã. Astfel ar putea fi dezbãtute, între altele, problema relaþiei dintre credinþã ºi viaþa socialã contemporanã, s-ar pune în discuþie competent raportul dintre ºtiinþã ºi religie, spulberând mitul evoluþiei ºi teoria violent impusã minþilor de astãzi a big bang-ului, sau s-ar arãta valoarea creatoare de culturã ºi istorie a creºtinismului. Biserica ar mai câºtiga multe suflete, cãci unii vin la credinþã prin „cred, Doamne ºi mãrturisesc“, alþii vin prin „de nu voi pune mâna mea, nu voi crede“, alþii prin chemarea iubirii, alþii prin revelaþie. Biserica trebuie sã-ºi împlineascã misiunea ei purificatoare în toate domeniile cetãþii. Ea nu poate neglija nici aspectul economic, nici sãrãcia sau bogãþia nejustificate, nici deteriorarea plane- anul IV nr. 38 tei noastre, a mediului, prin excesul de proastã administraþie a guvernelor. Prin argumente, prin rugãciune, prin sfinþire, printr-o clarã expunere a Crezului ortodox, mintea umanã va fi exorcizatã ºi falsa ºtiinþã va dispãrea ca vrãjitoria lui Simon. Biserica trebuie sq-l facq pe om autentic – Existã o „reþetã“ a rezistenþei creºtineºti ºi culturale a tinerilor români în faþa provocãrilor veacului? – Cred cã aceastã problemã a fost dezbãtutã pe tot parcursul acestui interviu. Nu existã reþete pentru Duh. Sã luãm, de pildã, intregrarea euroatlanticã – nu va face vreo mutaþie spectaculoasã la nivelul individului. Vedeþi, Franþa este aceeaºi ca ºi cea dinainte de integrare, Anglia la fel. Credinþa sau necredinþa nu s-au modificat prin integrare, ci prin ignoranþa celor de jos, sau prin demonizarea lor, care vine pe cãi mai subtile decât prin pretenþiile nu ºtiu cãrei baronese. Ceea ce se va schimba va fi posibilitatea de cãlãtorie a individului, eventual posibilitatea lui de afirmare ca valoare, sau subordonarea lui economicã, fie prin subordonarea totalã voinþei trustului, fie prin sãrãcirea lui totalã, creându-se acea categorie de homeless sau de revoltaþi permanent, ceea ce nu este invenþia Europei Unite ºi nici a Americii. Într-o þarã industrializatã pânã la refuz, în care bunul trai este, ca în America, ceva tangibil, studiul ºi cultura devin niºte mofturi. Elitismul politic ºi economic atinge niºte culmi ºi atunci þãrile bogate vor cumpãra creiere strãine, cum face America. Dar o credinþã tare, o inimã demnã, o culturã solidã ºi o nobleþe a duhului nu pot fi cumpãrate. O þarã industrializatã excesiv nu favorizeazã dezvoltarea spiritual, decât prin evadarea individului din ea, spre Bisericã. Rolul Bisericii într-o viitoare Românie – intratã în vâltoarea apocalipticã a tehnicizãrii – este de a salva sufletele de la pieire. De a reînvãþa pe oameni ce este umilinþa faþã de Dumnezeu, ce înseamnã iubirea de El ºi de aproapele, virtutea, abstinenþa ºi de a redescoperi frumuseþea lumii din spatele falsei frumuseþi de plastic a lumii moderne. Sã-l facã pe om autentic. Interviu realizat de CCllaauuddiiuu TTâârrzziiuu 23
Page 1 and 2: ROST cultural, politic, religios Pq
Page 3 and 4: EDITORIAL ROST Revolu]ia conservato
Page 5 and 6: MARTORI AI VEACULUI ROST slujba de
Page 7 and 8: APEL ROST Lansarea revistei ROST la
Page 9 and 10: REPERE ROST cumetat sã-l numesc cu
Page 11 and 12: REPERE ROST amintirile din închiso
Page 13 and 14: REPERE ROST Dupã 1989, s-a întîm
Page 15 and 16: REPERE ROST aduce libertatea. Hrist
Page 17 and 18: REPERE ROST la altar „moartea lui
Page 19 and 20: REPERE ROST departe, de la factorii
Page 21: REPERE ROST Biserica stã în afara
Page 25 and 26: POLITICA, LA DESCUSUT ROST La urma
Page 27 and 28: POLITICA, LA DESCUSUT ROST Ai zice
Page 29 and 30: POLITICA, LA DESCUSUT ROST numai c
Page 31 and 32: POLITICA, LA DESCUSUT ROST general:
Page 33 and 34: POLITICA, LA DESCUSUT ROST sescu. A
Page 35 and 36: SOCIETATE ROST O perspectivã creº
Page 37 and 38: SOCIETATE ROST Clonarea animalelor
Page 39 and 40: SOCIETATE ROST ÎPS Bartolomeu Anan
Page 41 and 42: SOCIETATE ROST Despre misionarism
Page 43 and 44: CEALALTQ ROM~NIE ROST într-acolo
Page 45 and 46: DEZLEGQRI ROST cãruia voi reveni -
Page 47 and 48: DEZLEGQRI ROST dui sã fie un rafin
Page 49 and 50: DECANTQRI ROST Partidul, Securitate
Page 51 and 52: LA ROST ROST Iubim homosexualii, ev
Page 53 and 54: LA ROST ROST „Crez de generaþie
Page 55 and 56: LA ROST ROST blasfemie care trebuie
Page 57 and 58: LA ROST ROST ne bucurãm de respect
Page 59 and 60: Apel cqtre cititori O publicaþie i

Rost-nr-38 - Omni Press & Design

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?