Rost-nr-38 - Omni Press & Design

More documents

Recommendations

Info

ROST nevoia ca Biserica sã insiste pe lângã guvernul federal sã controleze experimentele din domeniul ingineriei genetice. În domeniul agriculturii ºi al producþiei de animale, ingineria geneticã a apãrut ca o adevãratã revoluþie, aparent beneficã vieþii. S-au realizat plante ce pot sã-ºi producã propriile insecticide; au fost create enzime care dezvoltã ºi consumã deºeuri industriale. Se vorbeºte despre bacteriile „bioremediere“ prin folosirea unor microbi ca bacteriile ºi fungii pentru a înlãtura preparatele chimice toxice. Pe de altã parte, aceste binefaceri sunt privite de mulþi ca fiind o adevãratã nenorocire, datoritã faptului cã nu s-au detectat efectele negative privitoare la degajarea de bacterii ºi viruºi transformaþi genetic. S-a atras atenþia cã producerea de specii uniforme în agriculturã slãbeºte rezistenþa acestora la schimbãrile atmosferice ºi la insecte. Alte obiecþii sunt de naturã ecologicã. S-a arãtat cã recoltele realizate genetic, hibridate cu alte varietãþi, pentru a crea „super-plante“ ºi alti hibrizi, pun în mare pericol stabilitatea ecologicã. În cadrul producþei de animale, ingineria geneticã poate ajusta mãrimea, greutatea, puterea sau chiar calitatea cãrnii, dar, ca ºi în cazul plante- Footto:: Boggddan OOnoffreei SOCIETATE lor, amestecul în procesul micro-evolutiv al selecþiei naturale poate micºora fondul genetic cu consecinþe de nebãnuit. De exemplu, introducerea hormonilor umani de creºtere în porci a produs o varietate afectatã de strabism ºi artritã. În ce priveºte ingineria geneticã ºi clonarea la plante ºi animale, ea pare într-adevãr o revoluþie beneficã vieþii. ªi asta pentru cã, în cadrul tehnicilor terapeutice, ingineria geneticã poate fabrica insulina umanã, interferonul (proteina care apãrã de infectarea cu viruºi celulele canceroase). Dar trebuie sã fim precauþi, pentru ca nu cumva, câºtigând acestea, sã pierdem ceva mai important: creând noi specii, pot lua naºtere forme de viaþã numite interspecii, care ar fi dãunãtoare echilibrului natural. De exemplu, albinele ucigaºe, specie intermediarã între albinele domestice ºi cele sãlbatice, au fãcut ravagii în Statele Unite ale Americii. ªi aceasta pentru cã oamenii de ºtiinþã „s-au jucat“ cu materialul genetic al albinelor, dorind sã creeze specii mai rezistente. Fãcând o paralelã, nu putem sã nu ne punem problema ingineriei genetice chiar ºi la plante, dorinþa cercetãtorilor de a crea „super-plante“, rezistente la îngheþ sau la alte condiþii ostile de mediu, nu va produce nici un efect negativ asupra noastrã, odatã pusã în practicã, ºi, cu siguranþã, scãpatã de sub control? În plus, susþinãtorii clonãrii în general, promoveazã aºa-numitele „avantaje“ ale clonãrii ºi pornesc, în argumentarea lor de la clonarea animalelor: „Dacã se dovedeºte cã clonarea nu are nici un efect asupra sãnãtãþii sau duratei de viaþã a animalelor de experienþã, ar fi rezonabil sã tragem concluzia cã acelaºi lucru este adevãrat ºi pentru fiinþele umane“. Aºadar, de la clonarea animalelor la cea umanã nu este decât un pas care va fi trecut cu uºurinþã, din moment ce accentul se pune doar pe viaþa hic et nunc, ignorându-se parcã existenþa vieþii veºnice – ºi aceasta prin pretenþia absurdã a oamenilor de ºtiinþã conform cãreia prin actul clonãrii se obþine nemurirea. Dar, pentru a ne bucura de o existenþã veºnicã fericitã, trebuie sã ne gândim la mântuirea noastrã, sã ne gândim la Dumnezeu, Care este Izvorul vieþii. Deci, nu prin modificarea genomului uman se poate crea omul desãvârºit, ºi nu prin clonare îi putem asigura nemurirea. (va urma) 38 anul IV nr. 38
SOCIETATE ROST ÎPS Bartolomeu Anania: „Am fost [i am rqmas de dreapta“ ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Criºanei ºi Maramureºului, a împlinit 85 de ani, la 18 martie a.c. Cu aceastã ocazie, înaltul ierarh a acordat un interviu agenþiei naþionale de presã Rompres, în care vorbeºte despre problemele nou înfiinþatei mitropolii ºi a moºtenirii Gojdu, despre perioadele în care a fost închis, acuzat de apartenenþa la miºcarea legionarã, despre anii petrecuþi în SUA ºi despre acuzaþiile cã ar fi fost agent al Securitãþii. Despre noua Mitropolie din Ardeal În legãturã cu tevatura pe marginea înfiinþãrii noii Mitropolii din Ardeal, Pãrintele Bartolomeu spune: „Încã din toamna trecutã am declarat cã reacþiile unor sibieni sunt fireºti ºi scuzabile. Ele s-au produs pe fondul unui sentiment de frustrare, care nu a lipsit nici în 1947, când a fost creatã Mitropolia Banatului prin trecerea a douã judeþe transilvane în componenþa acesteia. Din pãcate, reacþia sibienilor a fost exploatatã de oameni ºi forþe care nu au nimic în comun nici cu credinþa, nici cu mitropoliile ºi nici cu decenþa elementarã. De aici, dezmãþul mediatic al celor ce cred cã presa e doar liberã, nu ºi responsabilã. Toate însã au trecut ºi e timpul sã ne vedem de treabã“. ÎPS Bartolomeu explicã ºi de ce s-a implicat în recuperarea moºtenirii Gojdu. „M-am implicat, în calitate de fondator al Fundaþiei Gojdu, reactivatã prin sentinþa judecatoreascã în 1996. Acordul româno-ungar pentru înfiinþarea unei Fundaþii Publice Gojdu a fost semnat la 20 octombrie 2005, adicã la vremea când mitropolitul Antonie (preºedintele statutar al Fundaþiei originale) decedase, iar succesorul sãu încã nu fusese ales. Acest acord este expresia unui abuz, deoarece nu anul IV nr. 38 poþi negocia sau angaja un bun care nu-þi aparþine. Cred ca s-a contat ºi pe obiºnuita lipsã de reacþie a Bisericii. Tocmai aceasta ne-a fãcut pe noi, ierarhii din Ardeal ºi Banat, cei ce alcãtuim reprezentanþa Fundaþiei private Gojdu, sã intervenim cu promptitudine ºi fermitate, solicitând stoparea demersurilor din Parlament ºi asumându-ne rolul care ne revine de drept, acela de a in- 39
Page 1 and 2: ROST cultural, politic, religios Pq
Page 3 and 4: EDITORIAL ROST Revolu]ia conservato
Page 5 and 6: MARTORI AI VEACULUI ROST slujba de
Page 7 and 8: APEL ROST Lansarea revistei ROST la
Page 9 and 10: REPERE ROST cumetat sã-l numesc cu
Page 11 and 12: REPERE ROST amintirile din închiso
Page 13 and 14: REPERE ROST Dupã 1989, s-a întîm
Page 15 and 16: REPERE ROST aduce libertatea. Hrist
Page 17 and 18: REPERE ROST la altar „moartea lui
Page 19 and 20: REPERE ROST departe, de la factorii
Page 21 and 22: REPERE ROST Biserica stã în afara
Page 23 and 24: REPERE ROST Fotoo:: Boogdan Onnoofr
Page 25 and 26: POLITICA, LA DESCUSUT ROST La urma
Page 27 and 28: POLITICA, LA DESCUSUT ROST Ai zice
Page 29 and 30: POLITICA, LA DESCUSUT ROST numai c
Page 31 and 32: POLITICA, LA DESCUSUT ROST general:
Page 33 and 34: POLITICA, LA DESCUSUT ROST sescu. A
Page 35 and 36: SOCIETATE ROST O perspectivã creº
Page 37: SOCIETATE ROST Clonarea animalelor
Page 41 and 42: SOCIETATE ROST Despre misionarism
Page 43 and 44: CEALALTQ ROM~NIE ROST într-acolo
Page 45 and 46: DEZLEGQRI ROST cãruia voi reveni -
Page 47 and 48: DEZLEGQRI ROST dui sã fie un rafin
Page 49 and 50: DECANTQRI ROST Partidul, Securitate
Page 51 and 52: LA ROST ROST Iubim homosexualii, ev
Page 53 and 54: LA ROST ROST „Crez de generaþie
Page 55 and 56: LA ROST ROST blasfemie care trebuie
Page 57 and 58: LA ROST ROST ne bucurãm de respect
Page 59 and 60: Apel cqtre cititori O publicaþie i

Rost-nr-38 - Omni Press & Design

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?