Rost-nr-38 - Omni Press & Design

More documents

Recommendations

Info

ROST tra în posesia moºtenirii Gojdu ºi de a o folosi în spiritul ºi litera Testamentului. ªtim cã nu va fi uºor sã parcurgem toate etapele ºi sã învingem toate obstacolele, dar suntem hotãrâþi sã mergem pânã la capãt“. Despre aderen]a la mi[carea legionarq Reporterul Rompres l-a întrebat, la un moment dat: „În 1935 v-aþi înscris în organizaþia de tip legionar «Mãnunchiul de prieteni», iar, la numai 19 ani, fãceaþi închisoare fiind acuzat de apartenenþa la extrema dreaptã. Cum v-au influenþat cursul vieþii aceste evenimente?“. La care, Pãrintele Bartolomeu a rãspuns: „Treaba asta cu «Mãnunchiul de prieteni», ca fiind de maximã gravitate, a fost lansatã de cineva care face gazetãrie lãutãreascã, adicã dupã ureche. Când am citit-o, m-a bufnit râsul. E ca ºi cum astãzi l-ai acuza de comunism ºi de crimele acestuia pe cineva care nu apucase sã fie decât pionier sau utecist... La vremea ei, miºcarea legionarã îºi pregãtea viitori membri intelectuali prin racolarea unor elevi de liceu (dintre cei mai buni la carte ºi purtare) în organizaþiile numite «Frãþii de cruce». Cei micuþi, din clasele I-IV, alcãtuiau «Mãnunchiul de frãþiori», cei de prin clasele V-VI erau promovaþi în «Mãnunchiul de prieteni», iar cei din clasele VII-VIII puteau deveni «Fraþi de cruce». Zic «puteau deveni», fiindcã destui rãmâneau pe drum, fie de bunã voie, fie cã nu mai erau acceptaþi. Un «Frate de cruce» nu putea deveni legionar decât la majorat (pe atunci, la 21 de ani), deci dupã absolvirea ºcolii secundare. În ce mã priveºte, am fãcut parte din a doua ºi a treia treaptã de pregãtire, dar nu am apucat sã devin legionar din douã motive, unul formal ºi altul de fond: în ianuarie 1941, la vremea când eu încã nu eram major, Frãþia de Cruce din Seminarul Central a fost desfiinþatã. În al doilea rând, în timpul scurtei guvernãri legionare, dar ºi dupã aceea, mi-a fost dat sã vãd ºi reversul medaliei, adicã faþã neºtiutã a Gãrzii de Fier, cu care nu puteam fi de acord. Mãrturisesc însã cã în Frãþia de Cruce din Seminar nu se fãcea politicã, nici antisemitism, ci doar educaþie, ºi cã nu am avut de învãþat decât lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam ºi de patrie, corectitudine, disciplinã în muncã, cultivarea adevãrului, SOCIETATE respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu. Desigur, pe toate le aveam ºi în educaþia creºtinã ortodoxã, de acasã ºi din ºcoalã, dar ele erau potenþate ºi din planul «subversiv», care prinde la tineri. (…) În vara lui 1941 am avut prima arestare, în contextul înmormântãrii unui legionar notoriu pe atunci, dar fãrã ca eu sã fi fost participant efectiv la eveniment. Dupã trei sãptãmâni am fost eliberat, dar în cazierul meu a rãmas fiºa cu calificativul «legionar», un stigmat de care, orice ai face, nu scapi o viaþã întreagã. Nu am fãcut parte niciodatã dintr-un partid politic, dar am fost ºi am rãmas pe dreapta“. Se impun douã precizãri la cele declarate de înaltul prelat: între aderenþa la organizaþia de pioneri comuniºti ºi ce la „Mãnunchiul de prieteni“ al miºcãrii legionare existã o deosebire fundamentalã: în prima erai forþat sã intri, în a doua se intra voluntar, pentru o credinþã. Doi: în anii ’30, miºcarea legionarã nu era vãzutã ca „rãul absolut“ – cum e consideratã acum, ca urmare a unor greºeli majore comise în timpul guvernãrii legionare ºi a unei propagande negative duse împotriva ei timp de 50 de ani. 40 anul IV nr. 38
SOCIETATE ROST Despre misionarism în America Rompres a încercat sã lãmureascã ºi contextul în care Pãrintele Bartolomeu a fost în misiune preoþeascã în America – un episod pe marginea cãruia detractorii Mitropolitului de Cluj mai fabuleazã încã. „Episcopia Ortodoxã Românã din America m-a chemat acolo prima datã în 1958, dar guvernul comunist a socotit cã e mai sãnãtos sã mã trimitã în puºcãrie, cu o condamnare de 25 de ani muncã silnicã. În 1964, imediat dupã eliberarea mea prin decretul general de graþiere, demersurile au fost reluate, dar într-un climat politic radical schimbat: guvernul comunist de la Bucureºti se desprindea de Moscova ºi se orienta spre Vest, în special spre Statele Unite. Nimic mai simplu pentru secretarul eparhial de atunci (între timp, episcopul Andrei murise) decât sã vinã la Bucureºti ºi sã apeleze la bunele oficii ale consulatului american, cãruia nu i-a fost foarte greu sã convingã guvernul sã-mi elibereze paºaport ºi vizã de ieºire, în timp ce ambasada americanã îmi conferea, din oficiu, statutul de rezident permanent al Statelor Unite, adicã vizã pe viaþã. Secondându-l pe arhiepiscopul Victorin în activitatea misionarã, am deþinut acest statut timp de 11 ani, adicã din 1965 pânã în 1976, când, aflându-mã temporar în România, Securitatea m-a împiedicat sã mã întorc, somându-mã sã-i predau documentele personale de provenienþa americanã (cardul de identitate ºi paºaportul). Am reuºit însã sã le predau consulatului american, care mi-a eliberat o adeverinþã cu timbru sec, în dublu exemplar; pe unul l-am depus la Departamentul Cultelor, pe altul îl pãstrez eu. Chiar dacã nu s-ar fi petrecut anul IV nr. 38 intervenþia brutalã a Securitãþii, tot nu aº fi rãmas pe viaþã în Statele Unite. Cu toate cã, dupã cinci ani de rezidenþiat aveam dreptul sã cer ºi sã obþin cetãþenia americanã, nu am fãcut-o, iar asta nu din cine ºtie ce patriotism radical, ci pentru cã niciodatã nu m-am împãcat cu gândul cã trupul meu s-ar putea odihni în alt pãmânt decât cel românesc, singurul care þine de cald“. Despre DIE În fine, ÎPS Bartolomeu a fost provocat sã rãspundã la acuzaþia cã ar fi fost agent al Direcþiei de Informaþii Externe (aripa de spionaj a Securitãþii), acuzaþie lansatã de generalul Ion Mihai Pacepa, fost ºef în DIE, în memoriile sale. „Rãspunsul l-am dat cu vreo 16 ani în urmã, în ziarul «România liberã», de la 6 mai 1990, din care citez: «Una din ameninþãrile teroriºtilor de la telefon este ºi aceea cã vor da în vileag ce scrie Pacepa despre mine. Nu vãd ce fel de vileag, de vreme ce cartea fostului general de Securitate circulã în cel puþin trei limbi, inclusiv în românã. Acum o lunã, cineva mi-a arãtat pagina cu pricina ºi numai aºa am descoperit cã în vasta ºi complicata mea biografie existã ºi un Bartolomeu Anania agent – ºi încã cu grad – al Serviciului de Informaþii Externe. Nu ºtiu ce l-a fãcut pe celebrul autor sã interpoleze în cartea sa o asemenea invenþie pe cât de grosolanã pe atât de prosteascã. Deocamdatã nu-i pot atribui decât semnificaþia unei diversiuni – inabilã, de altfel – menitã sã-i þinã ascunºi pe adevãraþii agenþi. Când mã voi hotãrî sã-mi scriu memoriile, îl voi invita pe domnul Ion Pacepa sã mã ajute la acest capitol, eventual, cu ajutorul tribunalului“. Fotoo: BBogddann Onnooffrei 41
Page 1 and 2: ROST cultural, politic, religios Pq
Page 3 and 4: EDITORIAL ROST Revolu]ia conservato
Page 5 and 6: MARTORI AI VEACULUI ROST slujba de
Page 7 and 8: APEL ROST Lansarea revistei ROST la
Page 9 and 10: REPERE ROST cumetat sã-l numesc cu
Page 11 and 12: REPERE ROST amintirile din închiso
Page 13 and 14: REPERE ROST Dupã 1989, s-a întîm
Page 15 and 16: REPERE ROST aduce libertatea. Hrist
Page 17 and 18: REPERE ROST la altar „moartea lui
Page 19 and 20: REPERE ROST departe, de la factorii
Page 21 and 22: REPERE ROST Biserica stã în afara
Page 23 and 24: REPERE ROST Fotoo:: Boogdan Onnoofr
Page 25 and 26: POLITICA, LA DESCUSUT ROST La urma
Page 27 and 28: POLITICA, LA DESCUSUT ROST Ai zice
Page 29 and 30: POLITICA, LA DESCUSUT ROST numai c
Page 31 and 32: POLITICA, LA DESCUSUT ROST general:
Page 33 and 34: POLITICA, LA DESCUSUT ROST sescu. A
Page 35 and 36: SOCIETATE ROST O perspectivã creº
Page 37 and 38: SOCIETATE ROST Clonarea animalelor
Page 39: SOCIETATE ROST ÎPS Bartolomeu Anan
Page 43 and 44: CEALALTQ ROM~NIE ROST într-acolo
Page 45 and 46: DEZLEGQRI ROST cãruia voi reveni -
Page 47 and 48: DEZLEGQRI ROST dui sã fie un rafin
Page 49 and 50: DECANTQRI ROST Partidul, Securitate
Page 51 and 52: LA ROST ROST Iubim homosexualii, ev
Page 53 and 54: LA ROST ROST „Crez de generaþie
Page 55 and 56: LA ROST ROST blasfemie care trebuie
Page 57 and 58: LA ROST ROST ne bucurãm de respect
Page 59 and 60: Apel cqtre cititori O publicaþie i

Rost-nr-38 - Omni Press & Design

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?