Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

More documents

Recommendations

Info

econsiderarea hartilor de stari în modelarea obiectelor active si are rolul de a introduce modificarile semantice care sunt propuse în sectiunea urmatoare. Validarea aspectelor privind consistenta si executabilitatea variantei de harti de stari propuse aici se va realiza prin implementarea unui instrument de modelare si simulare a aplicatiilor orientate-obiect concurente, numit ActiveCASE, si care va fi prezentat în capitolul 5. Objectcharts. În [COL92] a fost prezentata o notatie pentru specificarea comportamentului obiectelor, numita Objectcharts (harti de obiecte). Hartile de obiecte au la baza hartile de stari descrise de Harel dar nu adopta mecanismul de distributie a evenimentelor, si integreaza tranzitiile cu invocarea mesajelor (dupa modelul cerere-raspuns) din modelul orientat obiect. Hartile de obiecte furnizeaza o notatie grafica la care se aduga detalii prin intermediul specificarilor formale ale tranzitiilor si ale invariantilor (de stare). Un aspect interesant privitor la aceste harti de obiecte este ca modelul permite descrierea comportamentului sistemului prin descrierea interactiunilor dintre obiecte. O prima restrictie a acestui model este aceea ca numarul de obiecte al sistemului este fix (nu poate fi adaugat sau distrus nici un obiect în timpul rularii). Alte restrictii sunt legate de inexistenta specificarii unei modalitati de mostenire a hartilor de obiecte sau de imposibilitatea transmiterii de mesaje spre alte obiecte în timpul executiei unei operatii. OSA. În OSA (Object-oriented Systems Analysis descrisa în [BER94]) pentru modelarea comportamentului dinamic al sistemelor se foloseste o notatie numita retea de stari. Retelele de stari reprezinta o extensie a diagramelor de tranzitie a starilor. Una dintre principalele extensii este aceea ca o tranzitie este formata dintr-o conditie si o actiune, iar ea va fi declansata doar atunci când conditia asociata ei este satisfacuta. De asemenea, tranzitia nu este considerata ca fiind atomica, ea fiind realizata într-o anumita perioada de timp (în care este executata actiunea care îi este asociata). Modelul permite specializarea retelelor de stari în subclase. O tranzitie poate avea mai multe stari de pornire si stari tinta. Acest lucru ofera posibilitatea definirii sincronizarilor (de exemplu, o tranzitie poate avea loc doar atunci când obiectul se afla în toate starile de pornire). De asemenea poate fi 101
modelata concurenta intra-obiect permitând ca dupa efectuarea unei tranzitii obiectul sa se afle în mai multe stari din care ulterior pot avea loc independent noi tranzitii. Modelul ofera posibilitatea tratarii exceptiilor si specificarea de constrângeri de timp- real. Modelul OSA are o putere deosebita de analiza, dar din pacate nu este foarte clar definita modalitatea de tranzitie de la un model de analiza la un model de proiectare si, eventual, la implementare. ObjChart. ObjChart reprezinta un set de notatii vizuale pentru descrierea obiectelor si al comportamentului reactiv al acestora [GAN93]. Aici un sistem este privit ca fiind format dintr-o colectie de obiecte care comunica asincron si care sunt reprezentate într-o ierarhie de tip parte-intreg (mostenirea nu este modelata). La rândul sau, fiecare obiect din sistem detine o masina finita de stari care îi defineste comportamentul reactiv relativ la mesajele receptionate. Mesajele obtinute de catre un obiect reprezinta evenimente care declanseaza tranzitii de stari. Fiecare tranzitie este asociata cu o actiune care transmite unul sau mai multe mesaje asincrone obiectului însusi sau componentelor sale. Relatiile dintre obiecte pot fi exprimate atât prin utilizarea de invarianti functionali asupra proprietatilor cât si prin specificarea dependentelor comportamentale dintre obiecte prin intermediul masinilor cu stari finite. Caracteristica ce deosebeste ObjChart de celelalte metode este aceea ca modelele construite aici sunt executabile, adaugarea unei noi specificatii putând fi testata imediat. Fiecare obiect contine o singura masina de stari. Desi proprietatea de ortogonalitate nu este modelata, prevenire cresterii explosive a numarului de stari se realizeaza prin compunerea obiectelor. Desi comportamentul fiecarui obiect este controlat (sau modelat) de o masina de stari determinista, orice obiect are un comportament nedeterminist datorita concurentei interne. Avantajul formalismului ObjChart este acela ca face referire la o multime minimala de notatii, acestea având o semantica precisa. Minimalitatea si precizia confera modelelor ObjChar coerenta si executabilitate. 102
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA "BABES - BOLYAI" CLUJ
Page 3 and 4:
Cuprins 1. Introducere ............
Page 5 and 6:
1. Introducere 1.1. Contextul progr
Page 7 and 8:
?? existenta de interactiuni multip
Page 9 and 10:
Specificatiile aplicatiei (limbaj n
Page 11 and 12:
corespunzatoare unui model obiect g
Page 13 and 14:
2. Specificarea si coordonarea conc
Page 15 and 16:
de mesaje permite prin urmare comun
Page 17 and 18:
void Adauga(Element elem); Element
Page 19 and 20:
espectivei operatii a luat sfârsit
Page 21 and 22:
eprezinta constrângerea de sincron
Page 23 and 24:
concurent în executie. Instructiun
Page 25 and 26:
Mecanismele de specificare a concur
Page 27 and 28:
distincte de mecanisme de interacti
Page 29 and 30:
Totusi, din punct de vedere concept
Page 31 and 32:
semafoare sunt valabile si pentru a
Page 33 and 34:
sectiunea anterioara) ofera posibil
Page 35 and 36:
Variabile de conditie. Variabilele
Page 37 and 38:
. . . //declararea de proprietati s
Page 39 and 40:
Deoarece cozile de asteptare pot fi
Page 41 and 42:
obiect, fiind admisa executia a doa
Page 43 and 44:
stare nou introdus, aceste mecanism
Page 45 and 46:
momentul în care obiectul trece di
Page 47 and 48:
pentru o clasa. Conditiile care joa
Page 49 and 50:
La fel ca abstractizarea comportame
Page 51 and 52: elemente care pot exista în coada
Page 53 and 54: acestor proprietati. Prin urmare ex
Page 55 and 56: În multe cazuri respectarea princi
Page 57 and 58: problema redefinirii, uneori integr
Page 59 and 60: lucrari de specialitate, începând
Page 61 and 62: Figura 3.1. Ierarhia de clase folos
Page 63 and 64: Figura 3.4. Descrierea comportament
Page 65 and 66: Un alt neajuns este acela ca analiz
Page 67 and 68: Relatiile de delegare, agregare si
Page 69 and 70: Afirmatie 1. Orice drum dintr-o ier
Page 71 and 72: Vom formaliza în continuare mecani
Page 73 and 74: Multimea GP reprezinta multimea tut
Page 75 and 76: Functia beh furnizeaza multimea tut
Page 77 and 78: implementeaza tipul ?. Sa presupune
Page 79 and 80: de Coada, si deci trebuie ca instan
Page 81 and 82: mesaje posibile de lungimi 1, 2, ..
Page 83 and 84: P' difera de Q respectiv P doar pri
Page 85 and 86: eh intra : Instance ? ? (Key intra
Page 87 and 88: vom avea ca impT(R) = impT(Q). Îns
Page 89 and 90: Formalizarea anomaliilor de mosteni
Page 91 and 92: În scopul dezvoltarii unui formali
Page 93 and 94: starilor intermediare. Ele nu repre
Page 95 and 96: De notat ca masinile cu stari finit
Page 97 and 98: hartilor de stari astfel încât sa
Page 99 and 100: foarte important. Chiar si în cazu
Page 101: 100 H a) b) c) Figura 4.7. Pseudost
Page 105 and 106: O stare compusa poate contine cel m
Page 107 and 108: Tratarea urmatorului eveniment se v
Page 109 and 110: Fiecare subregiune a unei stari com
Page 111 and 112: gestionar de interfata . . . 110 Ob
Page 113 and 114: - sa ? S - starea activa a hartii d
Page 115 and 116: unde s0, s1, ..., sk,.. ? S, m1, ..
Page 117 and 118: obiect se afla în starile sursa s1
Page 119 and 120: În mode analog se demonstreaza tra
Page 121 and 122: a) Ps' = p b) Ps'' = p i? n 1 j? m
Page 123 and 124: ({Plina}, ) ? ? ? ? 1 ({F},? ). Har
Page 125 and 126: incluse în componente ortogonale d
Page 127 and 128: exemplu, în cazul hartilor de star
Page 129 and 130: 4.6. Concluzii Studiul limbajelor d
Page 131 and 132: 5. ActiveCASE - instrument de model
Page 133 and 134: 5.2. Meta-modelul hartilor de stari
Page 135 and 136: O masina de stari este compusa din
Page 137 and 138: În ActiveCASE exista doar doua tip
Page 139 and 140: În alte modele realizate pâna în
Page 141 and 142: - Implementarea - în care se reali
Page 143 and 144: }; CString GetName() {return m_strN
Page 145 and 146: Figura 5.6. Diagrama de clase a apl
Page 147 and 148: Figura 5.10. Simularea comportament
Page 149 and 150: comportamentului obiectelor active
Page 151 and 152: - simulare interactiva, care permit
Page 153 and 154:
concurenta a fost propusa o extensi
Page 155 and 156:
Simularea executiei obiectelor acti
Page 157 and 158:
[BEE94] Michael von der Beeck, A Co
Page 159 and 160:
[FRO92] Svend Frølund, Inheritance
Page 161 and 162:
[MAT90] Satoshi Matsuoka, Ken Wakit
Page 163 and 164:
[STU97] Shelly S. Stubbs, D. L. Car
Page 165 and 166:
Anexa A. Notatii matematice A.1. Mu
Page 167 and 168:
Anexa B. Notatii UML Unified Modeli
Page 169 and 170:
obiectelor care sunt implicate în
Page 171:
mesaj pseudo-stare tranzitie stare
show all

Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?