Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

More documents

Recommendations

Info

si deci so' so''. În mod analog se demonstreaza existenta relatiei de încuibarire si între celelalte trei posibile tipuri de perechi de elemente ale multimii PREDso. Prin urmare ? so', so'' ? PREDso so' so'' sau so'' so' , deci relatia de încuibarire peste multimea PREDso este ordine totala. ? Deoarece (PREDso, ) este ordine totala, iar multimea PREDso este finita, rezulta ca exista o cea mai mare limita inferioara pentru PREDso si aceasta apartine lui PREDso. Vom nota aceasta limita inferioara prin pPREDso. Vom demonstra în continuare ca pPREDso reprezinta parintele direct al elementului so. Propozitie 3. Fie so ? S? O. Este adevarata una din urmatoare afirmatii: a) so ? S ? ortPred(so) = p PREDso, b) so ? O ? stPred(so) = p PREDso. Demonstratie. a) Fie so ? S. Este evident faptul ca so ortPred(so), iar pe baza definitiei multimii PREDso vom avea ca ortPred(so) ? PREDso. Fie un element oarecare so' ? PREDso. Din definitia 8 avem ca so so'. Daca so' reprezinta o componenta ortogonala, atunci ? n ? a. î. so' ? ort Pr ed ( st Pr ed (... ort Pr ed( so)...)) , n ori de unde rezulta ca ortPred(so) so'. În mod analog se demonstreaza ca are loc relatia de încuibarire între ortPred(so) si so' pentru cazul în care so' este o stare. Deoarece so' a fost un element al multimii PREDso ales aleator, rezulta ca Rezulta ca ortPred(so) = p PREDso. ? so' ? PREDso , ortPred(so) so'. Afirmatia b) se demonstreaza în mod analog. ? Definitie 9. Fie doua stari sau componente ortogonale so', so'' ? S. Spunem ca so' si so'' sunt ortogonale daca ele nu se afla în relatia de încuibarire si p (PREDso' ? PREDso'') ? S. Cu alte cuvinte, doua sau mai multe stari sunt ortogonale daca ele nu se contin reciproc si cel mai apropiat parinte comun este o stare. Definitie 10. Fie t = ({s'i ? S : i = 1..n}, m, {s''j ? S : j = 1..m}) ? T o tranzitie. Tranzitia t este valida daca sunt adevarate urmatoarele afirmatii: 119
a) Ps' = p b) Ps'' = p i? n 1 j? m 1 PRED ? S, (starile sursa sunt ortogonale), s'i PRED ? S, (starile destinatie sunt ortogonale), s''j c) Ps' si Ps'' nu se includ reciproc si p (PREDPs' ? PREDPs'') ? O. (starile sursa si starile destinatie nu sunt ortogonale). Vom numi domt = p (PREDPs' ? PREDPs'') ? O domeniul tranzitiei t. Prin urmare domeniul unei tranzitii reprezinta cea mai mica componenta ortogonala care contine toate starile sursa si destinatie ale acesteia. Pentru exemplul ilustrat în figura 4.13, un obiect al clasei Sticla care se afla în starea Plina, se afla în acelasi timp, conform ierarhiei construite, si în starile Normal si Sticla. Prin urmare, conform definitiei 2 toate aceste stari reprezinta stari active ale hartii de stari. Pentru a putea defini în mod unic configuratia unei harti de stari HSS 1 la un moment dat vom extinde notiunea de stare activa luând în considerare notiunile de adâncime si ortogonalitate. Asa cu rezulta din defintia 5, o stare activa a hartii de stari HSS 1 reprezinta o stare în care se poate afla un obiect la un moment dat, si care are proprietatea ca este stare simpla (cu o singura componenta ortogonala vida). Conform definitiei 5, pentru exemplul din figura 4.13 singurele stari care pot fi stari active pentru un obiect al clasei Sticla sunt Goala, Plina si F. Definitie 11. Numim stare pseudo-activa o stare compusa care contine o sub- stare activa. Vom nota cu Spa multimea tuturor starilor pseudo-active ale unui obiect modelat printr-o harta de stari HSS 1 . O harta de stari HSS 1 poate avea mai multe stari active, fiecare dintre acestea aflate în componente ortogonale distincte ale unei stari pseudo-active. În mod evident starea radacina sR este stare pseudo-activa pe toata perioada ciclului de viata al unui obiect. Intrarea unui obiect într-o stare compusa va determina activarea substarilor initiale ale acesteia. Vom defini în continuare o functie recursiva care va fi utilizata în determinarea starilor ce se vor activa la intrarea într-o stare compusa. 120
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA "BABES - BOLYAI" CLUJ
Page 3 and 4:
Cuprins 1. Introducere ............
Page 5 and 6:
1. Introducere 1.1. Contextul progr
Page 7 and 8:
?? existenta de interactiuni multip
Page 9 and 10:
Specificatiile aplicatiei (limbaj n
Page 11 and 12:
corespunzatoare unui model obiect g
Page 13 and 14:
2. Specificarea si coordonarea conc
Page 15 and 16:
de mesaje permite prin urmare comun
Page 17 and 18:
void Adauga(Element elem); Element
Page 19 and 20:
espectivei operatii a luat sfârsit
Page 21 and 22:
eprezinta constrângerea de sincron
Page 23 and 24:
concurent în executie. Instructiun
Page 25 and 26:
Mecanismele de specificare a concur
Page 27 and 28:
distincte de mecanisme de interacti
Page 29 and 30:
Totusi, din punct de vedere concept
Page 31 and 32:
semafoare sunt valabile si pentru a
Page 33 and 34:
sectiunea anterioara) ofera posibil
Page 35 and 36:
Variabile de conditie. Variabilele
Page 37 and 38:
. . . //declararea de proprietati s
Page 39 and 40:
Deoarece cozile de asteptare pot fi
Page 41 and 42:
obiect, fiind admisa executia a doa
Page 43 and 44:
stare nou introdus, aceste mecanism
Page 45 and 46:
momentul în care obiectul trece di
Page 47 and 48:
pentru o clasa. Conditiile care joa
Page 49 and 50:
La fel ca abstractizarea comportame
Page 51 and 52:
elemente care pot exista în coada
Page 53 and 54:
acestor proprietati. Prin urmare ex
Page 55 and 56:
În multe cazuri respectarea princi
Page 57 and 58:
problema redefinirii, uneori integr
Page 59 and 60:
lucrari de specialitate, începând
Page 61 and 62:
Figura 3.1. Ierarhia de clase folos
Page 63 and 64:
Figura 3.4. Descrierea comportament
Page 65 and 66:
Un alt neajuns este acela ca analiz
Page 67 and 68:
Relatiile de delegare, agregare si
Page 69 and 70: Afirmatie 1. Orice drum dintr-o ier
Page 71 and 72: Vom formaliza în continuare mecani
Page 73 and 74: Multimea GP reprezinta multimea tut
Page 75 and 76: Functia beh furnizeaza multimea tut
Page 77 and 78: implementeaza tipul ?. Sa presupune
Page 79 and 80: de Coada, si deci trebuie ca instan
Page 81 and 82: mesaje posibile de lungimi 1, 2, ..
Page 83 and 84: P' difera de Q respectiv P doar pri
Page 85 and 86: eh intra : Instance ? ? (Key intra
Page 87 and 88: vom avea ca impT(R) = impT(Q). Îns
Page 89 and 90: Formalizarea anomaliilor de mosteni
Page 91 and 92: În scopul dezvoltarii unui formali
Page 93 and 94: starilor intermediare. Ele nu repre
Page 95 and 96: De notat ca masinile cu stari finit
Page 97 and 98: hartilor de stari astfel încât sa
Page 99 and 100: foarte important. Chiar si în cazu
Page 101 and 102: 100 H a) b) c) Figura 4.7. Pseudost
Page 103 and 104: modelata concurenta intra-obiect pe
Page 105 and 106: O stare compusa poate contine cel m
Page 107 and 108: Tratarea urmatorului eveniment se v
Page 109 and 110: Fiecare subregiune a unei stari com
Page 111 and 112: gestionar de interfata . . . 110 Ob
Page 113 and 114: - sa ? S - starea activa a hartii d
Page 115 and 116: unde s0, s1, ..., sk,.. ? S, m1, ..
Page 117 and 118: obiect se afla în starile sursa s1
Page 119: În mode analog se demonstreaza tra
Page 123 and 124: ({Plina}, ) ? ? ? ? 1 ({F},? ). Har
Page 125 and 126: incluse în componente ortogonale d
Page 127 and 128: exemplu, în cazul hartilor de star
Page 129 and 130: 4.6. Concluzii Studiul limbajelor d
Page 131 and 132: 5. ActiveCASE - instrument de model
Page 133 and 134: 5.2. Meta-modelul hartilor de stari
Page 135 and 136: O masina de stari este compusa din
Page 137 and 138: În ActiveCASE exista doar doua tip
Page 139 and 140: În alte modele realizate pâna în
Page 141 and 142: - Implementarea - în care se reali
Page 143 and 144: }; CString GetName() {return m_strN
Page 145 and 146: Figura 5.6. Diagrama de clase a apl
Page 147 and 148: Figura 5.10. Simularea comportament
Page 149 and 150: comportamentului obiectelor active
Page 151 and 152: - simulare interactiva, care permit
Page 153 and 154: concurenta a fost propusa o extensi
Page 155 and 156: Simularea executiei obiectelor acti
Page 157 and 158: [BEE94] Michael von der Beeck, A Co
Page 159 and 160: [FRO92] Svend Frølund, Inheritance
Page 161 and 162: [MAT90] Satoshi Matsuoka, Ken Wakit
Page 163 and 164: [STU97] Shelly S. Stubbs, D. L. Car
Page 165 and 166: Anexa A. Notatii matematice A.1. Mu
Page 167 and 168: Anexa B. Notatii UML Unified Modeli
Page 169 and 170: obiectelor care sunt implicate în
Page 171:
mesaj pseudo-stare tranzitie stare
show all

Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?