Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

More documents

Recommendations

Info

obtinuta prin constrângerea tuturor instantelor ale aceluiasi tip de a evolua prin acelasi numar de stari de baza (definitia 10). Prin urmare se considera ca toate instantele tipului respectiv sunt implementate prin masini de stari similare. Cea de-a doua submultime de anomalii este obtinuta permitând instantelor aceluiasi tip sa evolueze în stari aditionale, dar numai în cazul în care aceste stari reprezinta versiuni restrânse ale starilor de baza (definitia 11). Intuitiv, starea unui obiect este determinata de valorile propriilor atribute. Acest lucru însa nu este observabil din exterior. De aceea vom considera o stare ca fiind multimea secventelor de mesaje care sunt acceptabile la un moment dat. Fie p o instanta a clasei Coada. Initial, p poate accepta orice secventa din beh(p). Prin urmare starea initiala a lui p este beh(p). Dupa acceptarea mesajului Adauga, multimea secventelor de mesaje acceptabile se modifica (de exemplu secventa nu era acceptata în starea initiala dar acuma da - este secventa corespunzatoare care este acceptata din starea initiala). Vom spune astfel ca p evolueaza de la starea initiala la o noua stare. De exemplu, secventele de mesaje , , < Adauga, Extrage, Adauga> conduc toate spre acceasi stare a lui p. Functia state din semanticile starilor derivate descrise în figura 3.7 primeste starea initiala a unei instante si returneaza starea instantei dupa acceptarea secventei de mesaje u. Functia States retunreaza pe baza starii initiale a unei instante, multimea tuturor starilor instantei (multime ce poate fi infinita). state(?)u. Propozitie 4. Fie ?, ? ? ? (Key * ) si ? T ?. Atunci, ? u ? ?, state(?)u T Demonstratie. Fie u ? ?. Deoarece ? ? ?, u ? ? si state(?)u ? ? . Fie t ? state(?)u. Atunci u^t ? ?. Deci t ? state(?)u si avem state(?)u ? state(?)u. Fie z ? state(?)u. Rezulta ca u^z ? ? si deoarece ? T ?, u^z = (u^z1)^z2 unde u^z1? ? si primul simbol din z2 nu apare niciodata în ?. Prin urmare, z1 ? state(?)u. ? Pentru a exemplifica propozitia 4 sa consideram o instanta, p, a clasei Coada, si o instanta, q, a clasei Coada2. Dupa acceptarea unei secvente de mesaje u, p va ajunge într-o stare ?, iar q într-o stare ?. Intuitiv putem spune ca între cele doua stari trebuie sa existe o relatie strânsa. Propozitia 4 arata ca orice secventa de mesaje acceptabila din starea ? este de asemenea acceptabila si din starea ?. Acest lucru trebuie sa aiba loc deoarece Coada2 implementeaza un subtip al tipului implementat 77
de Coada, si deci trebuie ca instantele acestei clase sa se comporte în mod similar cu instantele clasei Coada. În plus, starea ? poate permite sî altor secvente de mesaje sa fie acceptate, secvente de mesaje care vor contine noul mesaj Extrage2(). În general, dupa acceptarea unei astfel de secvente, q poate sa evolueze spre o stare noua, care nu are legatura cu nici una dintre starile lui p. În cazul clasei Coada2, o instanta a acesteia nu va ajunge niciodata într-o stare care nu corespunde unei stari ale lui p. În cazul clasi BCoada însa, o instanta poate sa ajunga într-o astfel de stare în momentul acceptarii mesajului Blocare(). În aceasta stare nici unul dintre mesajele Extrage() si Adauga() nu sunt acceptate, ceea ce nu se întâmpla în nici una dintre starile clasei Coada. Definitie 9. Fie ?,? ? ? (Key * ). Atunci, ? f ? daca si numai daca ? T ? si ?f : States(?) ? States(?) astfel încât f sa fie bijectie. Multimea nevida de instante ? este un element din Typesf daca si numai daca ? p ? ?, pbeh? f beh(p). În plus, daca q ? Instance si pbeh? f beh(q) atunci q ? ?. Definitia 9 afirma faptul ca o multime de instante ale lui ? reprezinta un tip, caracterizat prin pbeh?, daca si numai daca ? este un tip definit de definitia 9 si fiacare instanta din ? are acelasi numar de stari. Pe baza propozitiei 4, fiecare stare din pbeh? este în strânsa legatura cu starile unei instante din ?. Deoarece numarul de stari este egal, rezulta ca fiecare stare a unei instante este la rândul sa în legatura cu o stare din pbeh?. Prin urmare, toate instantele tipului ? se au un comportament modelat de masini de stari similare. Propozitie 5. f este preordine. Demonstratia este imediata. ? Propozitie 6. Multimea de anomalii relative la notiunea de tip Typesf este o submultime a multimii de anomalii induse de notiunea de tip TypesT. Demonstratia se afla în [CRN98]. ? Notiunea de tip Typesf ne conduce la o submultime a problemei. Exemple de limbaje de programare orientate-obiect concurente care sufera de anomalii de mostenire relative la Typesf sunt limbajele cu rutine de vitalizare si cele care utilizeaza multimi de acceptare. Asa cum am aratat în capitolul doi, limbajele cu rutine de vitalizare realizeaza specificarea explicita a acceptarii mesajelor în cadrul unor functii speciale. Aceste limbaje genereaza anomalii de tipul celor definite în definitia 10, din 78
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA "BABES - BOLYAI" CLUJ
Page 3 and 4:
Cuprins 1. Introducere ............
Page 5 and 6:
1. Introducere 1.1. Contextul progr
Page 7 and 8:
?? existenta de interactiuni multip
Page 9 and 10:
Specificatiile aplicatiei (limbaj n
Page 11 and 12:
corespunzatoare unui model obiect g
Page 13 and 14:
2. Specificarea si coordonarea conc
Page 15 and 16:
de mesaje permite prin urmare comun
Page 17 and 18:
void Adauga(Element elem); Element
Page 19 and 20:
espectivei operatii a luat sfârsit
Page 21 and 22:
eprezinta constrângerea de sincron
Page 23 and 24:
concurent în executie. Instructiun
Page 25 and 26:
Mecanismele de specificare a concur
Page 27 and 28: distincte de mecanisme de interacti
Page 29 and 30: Totusi, din punct de vedere concept
Page 31 and 32: semafoare sunt valabile si pentru a
Page 33 and 34: sectiunea anterioara) ofera posibil
Page 35 and 36: Variabile de conditie. Variabilele
Page 37 and 38: . . . //declararea de proprietati s
Page 39 and 40: Deoarece cozile de asteptare pot fi
Page 41 and 42: obiect, fiind admisa executia a doa
Page 43 and 44: stare nou introdus, aceste mecanism
Page 45 and 46: momentul în care obiectul trece di
Page 47 and 48: pentru o clasa. Conditiile care joa
Page 49 and 50: La fel ca abstractizarea comportame
Page 51 and 52: elemente care pot exista în coada
Page 53 and 54: acestor proprietati. Prin urmare ex
Page 55 and 56: În multe cazuri respectarea princi
Page 57 and 58: problema redefinirii, uneori integr
Page 59 and 60: lucrari de specialitate, începând
Page 61 and 62: Figura 3.1. Ierarhia de clase folos
Page 63 and 64: Figura 3.4. Descrierea comportament
Page 65 and 66: Un alt neajuns este acela ca analiz
Page 67 and 68: Relatiile de delegare, agregare si
Page 69 and 70: Afirmatie 1. Orice drum dintr-o ier
Page 71 and 72: Vom formaliza în continuare mecani
Page 73 and 74: Multimea GP reprezinta multimea tut
Page 75 and 76: Functia beh furnizeaza multimea tut
Page 77: implementeaza tipul ?. Sa presupune
Page 81 and 82: mesaje posibile de lungimi 1, 2, ..
Page 83 and 84: P' difera de Q respectiv P doar pri
Page 85 and 86: eh intra : Instance ? ? (Key intra
Page 87 and 88: vom avea ca impT(R) = impT(Q). Îns
Page 89 and 90: Formalizarea anomaliilor de mosteni
Page 91 and 92: În scopul dezvoltarii unui formali
Page 93 and 94: starilor intermediare. Ele nu repre
Page 95 and 96: De notat ca masinile cu stari finit
Page 97 and 98: hartilor de stari astfel încât sa
Page 99 and 100: foarte important. Chiar si în cazu
Page 101 and 102: 100 H a) b) c) Figura 4.7. Pseudost
Page 103 and 104: modelata concurenta intra-obiect pe
Page 105 and 106: O stare compusa poate contine cel m
Page 107 and 108: Tratarea urmatorului eveniment se v
Page 109 and 110: Fiecare subregiune a unei stari com
Page 111 and 112: gestionar de interfata . . . 110 Ob
Page 113 and 114: - sa ? S - starea activa a hartii d
Page 115 and 116: unde s0, s1, ..., sk,.. ? S, m1, ..
Page 117 and 118: obiect se afla în starile sursa s1
Page 119 and 120: În mode analog se demonstreaza tra
Page 121 and 122: a) Ps' = p b) Ps'' = p i? n 1 j? m
Page 123 and 124: ({Plina}, ) ? ? ? ? 1 ({F},? ). Har
Page 125 and 126: incluse în componente ortogonale d
Page 127 and 128: exemplu, în cazul hartilor de star
Page 129 and 130:
4.6. Concluzii Studiul limbajelor d
Page 131 and 132:
5. ActiveCASE - instrument de model
Page 133 and 134:
5.2. Meta-modelul hartilor de stari
Page 135 and 136:
O masina de stari este compusa din
Page 137 and 138:
În ActiveCASE exista doar doua tip
Page 139 and 140:
În alte modele realizate pâna în
Page 141 and 142:
- Implementarea - în care se reali
Page 143 and 144:
}; CString GetName() {return m_strN
Page 145 and 146:
Figura 5.6. Diagrama de clase a apl
Page 147 and 148:
Figura 5.10. Simularea comportament
Page 149 and 150:
comportamentului obiectelor active
Page 151 and 152:
- simulare interactiva, care permit
Page 153 and 154:
concurenta a fost propusa o extensi
Page 155 and 156:
Simularea executiei obiectelor acti
Page 157 and 158:
[BEE94] Michael von der Beeck, A Co
Page 159 and 160:
[FRO92] Svend Frølund, Inheritance
Page 161 and 162:
[MAT90] Satoshi Matsuoka, Ken Wakit
Page 163 and 164:
[STU97] Shelly S. Stubbs, D. L. Car
Page 165 and 166:
Anexa A. Notatii matematice A.1. Mu
Page 167 and 168:
Anexa B. Notatii UML Unified Modeli
Page 169 and 170:
obiectelor care sunt implicate în
Page 171:
mesaj pseudo-stare tranzitie stare
show all

Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?