Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

demonstrat cu usurinta folosind, de exemplu, oricare dintre primitivele de interactiune
concurenta orientate pe operatii).
3.2.2. Clasificarea Zeng-Schach
Clasificarea propusa de Zeng si Schach a fost realizata relativ recent, în
lucrarea [Zen97b]. Autorii propun aici o analiza a modului în care functioneaza
mostenirea, mai precis a modului în care o subclasa poate specializa superclasa sa fara
a lua în considerare nici un mecanism de interactiune concurenta particular.
Sintactic, o subclasa poate specializa clasele parinte în trei moduri distincte:
prin definirea de noi proprietati, prin definirea de noi operatii sau prin rescrierea
operatiilor mostenite.
Desi cele trei modalitati de specializare sunt ortogonale, adaugarea unei noi
proprietati implica, în mod logic, definirea sau redefinirea a cel putin unei operatii
care sa actioneze asupra sa. De aceea Zeng si Schach considera ca aparitia
anomaliilor de mostenire este strâns legata de ultimele doua modalitati de extindere a
unei superclase. Aceasta abordare este total diferita de cea din [MAT93], deoarece
anomaliile de mostenire nu sunt privite în raport cu multimea starilor abstracte ale
unui obiect ci cu operatiile nou definite ale acestuia.
Mai mult, sunt luate în considerare situatiile în care sunt referite alte operatii
ale unui obiect din cadrul unei operatii nou definite. În tabelul 3.1. sunt prezentate
cazurile analizate în [ZEN97b] si care au fost considerate ca potentiale situatii de
generare de redefiniri netriviale de operatii.
Extensii operatie rescriere referinte la oper.
noua operatie super-clasei
E1 nu da nu
E2 nu da da
E3 da nu nu
E4 da nu da
E5 da da nu
E6 da da da
Tabel 3.1. Posibilitati de specializare a unei clase
Acest fapt reprezinta unul dintre neajunsurile abordarii, deoarece s-a avut în
vedere doar problema redefinirilor netriviale de operatii, ignorându-se un alt aspect
caracteristic anomaliilor de mostenire, si anume acela al violarii încapsularii.
63