Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

More documents

Recommendations

Info

unor mecanisme de sincronizare de nivel scazut, specifice limbajelor de programare procedurale cum ar fi semafoarele ([DIJ68]) sau regiunile critice conditionale ([HAN72], [HAN73]). Abordarea omogena introduce un concept nou, si anume acela de obiect activ. Un obiect activ este un obiect care poate controla si planifica executia propriilor operatii. Astfel, obiectele detin fire de executie proprii care (în majoritatea modelelor obiect omogene) sunt create implicit atunci când este receptionat un mesaj. Astfel de obiecte pot sau nu sa fie protejate implicit de invocari concurente din exterior si contin mecanisme specifice pentru protejarea explicita a starii interne (multimi de activare [TOM89], abstractizarea comportamentului [PAP96], metode cu garzi [FER95], etc). Abordarea eterogena permite existenta în cadrul unui sistem a doua tipuri de obiecte: active (având întelesul descris mai sus) si pasive. Obiectele pasive nu detin fire de executie proprii, nu sunt protejate (implicit sau explicit) de apeluri concurente din exterior, iar propriile operatii sunt executate în cadrul firelor de executie ale obiectelor care le apeleaza. În modelele obiect eterogene exista trei tipuri de abordari ale obiectelor pasive. Un prim caz este acela în care în obiectele pasive nu poate exista mai mult de un fir de executie la un moment de timp dat (astfel de obiecte sunt echivalente obiectelor existente în cadrul limbajelor de programare orientate-obiect secventiale). Un al doilea caz este acela al obiectelor pasive partajate, care permit executarea în interiorul lor a mai multor fire de executie si care pot fi apelate de catre orice alt obiect din sistem (activ sau pasiv). In fine, al treilea caz este cel al obiectelor pasive care reprezinta o proprietate a unui obiect activ. În acest ultim caz obiectele pasive nu pot fi apelate decât de catre obiectele active care le detin (si care vor realiza si protejarea acestora). Un alt element important care caracterizeaza modelele obiect pentru concurenta implementate în diverse limbaje de programare este dat de gradul de concurenta interna a obiectelor. Din acest punct de vedere exista modele cu obiecte secventiale, cvasi-concurente si concurente [PAP92]. Modelele cu obiecte secventiale nu permit executia a mai mult de un fir de executie în interiorul unui obiect. Mai mult, toate mesajele care sunt receptionate in timpul executiei unei operatii vor fi luate în considerare doar dupa ce executia 17
espectivei operatii a luat sfârsit. Se poate spune ca în cazul acestor tipuri de modele nu exista concurenta interna. Modelele cu obiecte cvasi-concurente sunt caracterizate de faptul ca obiectele pot detine mai multe fire de executie, însa numai unul dintre acestea este activ la un moment dat. De asemenea, exista posibilitatea ca la un moment dat firul de executie activ sa fie blocat si sa se realizeze activarea unui alt fir de executie aflat în asteptare. Modelele cu obiecte concurente sunt cele "ideale", ele permitând existenta a mai mult de un fir de executie în interiorul unui obiect. Firele de executie pot fi create atât implicit cât si explicit. Cele implicite sunt create în momentul receptionarii unui mesaj, când în cadrul noului fir de executie este executata operatia ceruta de acesta. Crearea explicita de fire de executie se realizeaza prin intermediul asa-numitelor mecanisme de initiere a concurentei. Majoritatea modelelor obiect pentru concurenta propun crearea implicita a firelor de executie. Modelele care folosesc cea de-a doua varianta utilizeaza mecanisme preluate din limbajele de programare procedurala. Asa cum am aratat, obiectele comunica între ele prin intermediul transmiterii de mesaje. Din punct de vedere al sursei mesajului interactiunea (comunicarea) poate fi unidirectionala (fara primirea unui raspuns) sau bidirectionala (obiectul caruia îi este destinat mesajul raspunde mesajului obiectului sursa). În acest ultim caz se pune problema daca obiectul sursa asteapta raspunsul sau îsi continua activitatea, urmând a lua în considerare raspunsul într-o faza ulterioara. Din perspectiva obiectului destinatie, interactiunea cu obiectul sursa este privita prin prisma acceptarii mesajului transmis de acesta si a modalitatii în care se realizeaza acceptarea. Daca interactiunea dintre obiecte este controlata direct de catre sistem, fara a se specifica explicit, prin mecanisme oferite de limbaj, constrângeri privind aceasta interactiune, modelul este cu control extern. Urmatoarea categorie este aceea a modelelor cu control mixt, în care responsabilitatea coordonarii interactiunilor între activitatile concurente ale obiectelor este împartita între sistem si impementarea obiectelor respective. În fine, din cea de-a treia categorie fac parte modelele cu control reflectiv, în care constrângerile de sincronizare sunt exprimate cu ajutorul unei meta-clase. Sectiunile 3.3 si 3.4 contin descrierile detaliate ale mecanismelor si primitivelor de limbaj utilizate în programarea orientata-obiect concurenta pentru 18
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA "BABES - BOLYAI" CLUJ
Page 3 and 4: Cuprins 1. Introducere ............
Page 5 and 6: 1. Introducere 1.1. Contextul progr
Page 7 and 8: ?? existenta de interactiuni multip
Page 9 and 10: Specificatiile aplicatiei (limbaj n
Page 11 and 12: corespunzatoare unui model obiect g
Page 13 and 14: 2. Specificarea si coordonarea conc
Page 15 and 16: de mesaje permite prin urmare comun
Page 17: void Adauga(Element elem); Element
Page 21 and 22: eprezinta constrângerea de sincron
Page 23 and 24: concurent în executie. Instructiun
Page 25 and 26: Mecanismele de specificare a concur
Page 27 and 28: distincte de mecanisme de interacti
Page 29 and 30: Totusi, din punct de vedere concept
Page 31 and 32: semafoare sunt valabile si pentru a
Page 33 and 34: sectiunea anterioara) ofera posibil
Page 35 and 36: Variabile de conditie. Variabilele
Page 37 and 38: . . . //declararea de proprietati s
Page 39 and 40: Deoarece cozile de asteptare pot fi
Page 41 and 42: obiect, fiind admisa executia a doa
Page 43 and 44: stare nou introdus, aceste mecanism
Page 45 and 46: momentul în care obiectul trece di
Page 47 and 48: pentru o clasa. Conditiile care joa
Page 49 and 50: La fel ca abstractizarea comportame
Page 51 and 52: elemente care pot exista în coada
Page 53 and 54: acestor proprietati. Prin urmare ex
Page 55 and 56: În multe cazuri respectarea princi
Page 57 and 58: problema redefinirii, uneori integr
Page 59 and 60: lucrari de specialitate, începând
Page 61 and 62: Figura 3.1. Ierarhia de clase folos
Page 63 and 64: Figura 3.4. Descrierea comportament
Page 65 and 66: Un alt neajuns este acela ca analiz
Page 67 and 68: Relatiile de delegare, agregare si
Page 69 and 70:
Afirmatie 1. Orice drum dintr-o ier
Page 71 and 72:
Vom formaliza în continuare mecani
Page 73 and 74:
Multimea GP reprezinta multimea tut
Page 75 and 76:
Functia beh furnizeaza multimea tut
Page 77 and 78:
implementeaza tipul ?. Sa presupune
Page 79 and 80:
de Coada, si deci trebuie ca instan
Page 81 and 82:
mesaje posibile de lungimi 1, 2, ..
Page 83 and 84:
P' difera de Q respectiv P doar pri
Page 85 and 86:
eh intra : Instance ? ? (Key intra
Page 87 and 88:
vom avea ca impT(R) = impT(Q). Îns
Page 89 and 90:
Formalizarea anomaliilor de mosteni
Page 91 and 92:
În scopul dezvoltarii unui formali
Page 93 and 94:
starilor intermediare. Ele nu repre
Page 95 and 96:
De notat ca masinile cu stari finit
Page 97 and 98:
hartilor de stari astfel încât sa
Page 99 and 100:
foarte important. Chiar si în cazu
Page 101 and 102:
100 H a) b) c) Figura 4.7. Pseudost
Page 103 and 104:
modelata concurenta intra-obiect pe
Page 105 and 106:
O stare compusa poate contine cel m
Page 107 and 108:
Tratarea urmatorului eveniment se v
Page 109 and 110:
Fiecare subregiune a unei stari com
Page 111 and 112:
gestionar de interfata . . . 110 Ob
Page 113 and 114:
- sa ? S - starea activa a hartii d
Page 115 and 116:
unde s0, s1, ..., sk,.. ? S, m1, ..
Page 117 and 118:
obiect se afla în starile sursa s1
Page 119 and 120:
În mode analog se demonstreaza tra
Page 121 and 122:
a) Ps' = p b) Ps'' = p i? n 1 j? m
Page 123 and 124:
({Plina}, ) ? ? ? ? 1 ({F},? ). Har
Page 125 and 126:
incluse în componente ortogonale d
Page 127 and 128:
exemplu, în cazul hartilor de star
Page 129 and 130:
4.6. Concluzii Studiul limbajelor d
Page 131 and 132:
5. ActiveCASE - instrument de model
Page 133 and 134:
5.2. Meta-modelul hartilor de stari
Page 135 and 136:
O masina de stari este compusa din
Page 137 and 138:
În ActiveCASE exista doar doua tip
Page 139 and 140:
În alte modele realizate pâna în
Page 141 and 142:
- Implementarea - în care se reali
Page 143 and 144:
}; CString GetName() {return m_strN
Page 145 and 146:
Figura 5.6. Diagrama de clase a apl
Page 147 and 148:
Figura 5.10. Simularea comportament
Page 149 and 150:
comportamentului obiectelor active
Page 151 and 152:
- simulare interactiva, care permit
Page 153 and 154:
concurenta a fost propusa o extensi
Page 155 and 156:
Simularea executiei obiectelor acti
Page 157 and 158:
[BEE94] Michael von der Beeck, A Co
Page 159 and 160:
[FRO92] Svend Frølund, Inheritance
Page 161 and 162:
[MAT90] Satoshi Matsuoka, Ken Wakit
Page 163 and 164:
[STU97] Shelly S. Stubbs, D. L. Car
Page 165 and 166:
Anexa A. Notatii matematice A.1. Mu
Page 167 and 168:
Anexa B. Notatii UML Unified Modeli
Page 169 and 170:
obiectelor care sunt implicate în
Page 171:
mesaj pseudo-stare tranzitie stare
show all

Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?