Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

More documents

Recommendations

Info

urmare rutina de vitalizare trebuie folosita strict pentru conditionarea tratarii unor mesaje si pentru lansarea în executie paralela a operatiilor corespunzatoare mesajelor. În plus, la fel ca si în cazul expresiilor de cale, rutina de vitalizare nu poate fi refolosita în clasele fiu: ea este sau mostenita integral sau rescrisa integral. Prin urmare nu este respectat nici principiul separariu codului de interactiune. Exista limbaje de programare (de exemplu Eiffel// [CAR90], [CAR93]) în care au fost implementate asa-numitele rutine de vitalizare generalizate unde este necesare initializarea unei tabele cu doua câmpuri: un câmp ce reprezinta o operatie a clasei iar cel de-al doilea o conditie de apelare a acesteia. Prin urmare programatorul nu va introduce cod efectiv în interiorul rutinei de vitalizare ci va initializa o astfel de tabela. O astfel de abordare rezolva problema mostenirii rutinei de vitalizare si, în plus, asigura si izolarea codului de interactiune nemaifiind necesara respectarea unei discipline particulare de programare. Conditia necesara si suficienta pentru suportarea unei rutine generalizate de vitalizare de catre un limbaj de programare este aceea ca operatiile sa fie entitati de prima clasa ale limbajului. Operatii (ne)serializate. Anumite limbaje de programare orientate-obiect concurente (cum ar fi Java, Acore, ASK, etc. [PHI95]) folosesc un mod de etichetare a operatiilor unei clase ca neserializate. Aceste operatii pot fi executate în paralel cu oricare alta operatie a clasei. Practic operatiile neserializate sunt observatori (nu afecteaza starea obiectului pe parcursul executiei lor). Etichetarea operatiilor în maniera descrisa poate stabili operatiile care pot fi executate în paralel. Modelarea excluderilor mutuale între astfel de operatii poate fi realizata doar prin intermediul unui mecanism suplimentar de coordonare a concurentei. Din punct de vedere al respectarii principiilor enuntate la începutul acestei sectiuni mecanismul operatiilor (ne)serializate se comporta foarte bine. Principala problema consta în capacitatea redusa de coordonare a interactiunilor concurente. Un mecanism particular bazat pe operatii (ne)serializate este mecanismul cititor/scriitor. Acest mecanism permite etichetarea operatiilor ca "cititori" (numite, asa cum am vazut, si observatori) si "scriitori" (cunoscute si sub denumirea de modificatori). Operatiile cititor au rolul de a inspecta valorile proprietatilor obiectelor si de a returna o valoare corespunzatoare, iar operatiile scriitor modifica valorile 51
acestor proprietati. Prin urmare executia operatiilor scriitor se va realiza într-o maniera exclusiva. c) Mecanisme de interactiune concurenta cu control reflectiv Mecanismele de interactiune cu control reflectiv se caracterizeaza prin desprinderea totala a codului de interactiune de implementarea clasei. Spre deosebire de mecanismele cu control extern unde codul de interactiune nu era definit explicit, în acest caz se pot formula constrângeri de interactiune explicit, iar acest lucru poate fi realizat în cadrul unor asa-numite meta-clase. Pentru a implementa o coada finita folosind acest mecanism de interactiune va trebui definita clasa Coada asa cum este a fost ea definita pentru cazul secvential, împreuna cu o noua clasa (MetaCoada) a carei interfata va contine doua operatii numite Entry, respectiv Exit: class Coada{ protected: Element listaElemente[]; //tablou cu elementele cozii int maxElem; //nr. maxim de elemente din coada int elemIntroduse; //nr. elementelor introduse în coada int elemExtrase; //nr. elementelor extrase din coada public: Coada(){...}; ~Coada(){...}; void Adauga(Element elem) {...}; Element Extrage(){...}; } class MetaCoada{ public: Entry(){...}; Exit(){...}; } ... Coada::attach(coada, meta_coada, Entry, Exit); Ultima linie de cod realizeaza practic legatura dinamica dintre obiectul coada de tip Coada si obiectul meta_coada de tip MetaCoada. În urma acestei legaturi realizate dinamic orice apel de operatie a obiectului coada va avea ca efect executarea operatiei Entry() din obiectul atasat dinamic meta_coada urmata de executia operatiei apelate si, în final, lansarea în executie a operatiei Exit() apartinând tot obiectului meta_coada. Este evident faptul ca mecanismele din aceasta subcategorie respecta principiile codului de interactiune orientat pe obiectul apelat si principiul izolarii codului de interactiune. De asemenea, aceste mecanisme pot exprima concurenta 52
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA "BABES - BOLYAI" CLUJ
Page 3 and 4: Cuprins 1. Introducere ............
Page 5 and 6: 1. Introducere 1.1. Contextul progr
Page 7 and 8: ?? existenta de interactiuni multip
Page 9 and 10: Specificatiile aplicatiei (limbaj n
Page 11 and 12: corespunzatoare unui model obiect g
Page 13 and 14: 2. Specificarea si coordonarea conc
Page 15 and 16: de mesaje permite prin urmare comun
Page 17 and 18: void Adauga(Element elem); Element
Page 19 and 20: espectivei operatii a luat sfârsit
Page 21 and 22: eprezinta constrângerea de sincron
Page 23 and 24: concurent în executie. Instructiun
Page 25 and 26: Mecanismele de specificare a concur
Page 27 and 28: distincte de mecanisme de interacti
Page 29 and 30: Totusi, din punct de vedere concept
Page 31 and 32: semafoare sunt valabile si pentru a
Page 33 and 34: sectiunea anterioara) ofera posibil
Page 35 and 36: Variabile de conditie. Variabilele
Page 37 and 38: . . . //declararea de proprietati s
Page 39 and 40: Deoarece cozile de asteptare pot fi
Page 41 and 42: obiect, fiind admisa executia a doa
Page 43 and 44: stare nou introdus, aceste mecanism
Page 45 and 46: momentul în care obiectul trece di
Page 47 and 48: pentru o clasa. Conditiile care joa
Page 49 and 50: La fel ca abstractizarea comportame
Page 51: elemente care pot exista în coada
Page 55 and 56: În multe cazuri respectarea princi
Page 57 and 58: problema redefinirii, uneori integr
Page 59 and 60: lucrari de specialitate, începând
Page 61 and 62: Figura 3.1. Ierarhia de clase folos
Page 63 and 64: Figura 3.4. Descrierea comportament
Page 65 and 66: Un alt neajuns este acela ca analiz
Page 67 and 68: Relatiile de delegare, agregare si
Page 69 and 70: Afirmatie 1. Orice drum dintr-o ier
Page 71 and 72: Vom formaliza în continuare mecani
Page 73 and 74: Multimea GP reprezinta multimea tut
Page 75 and 76: Functia beh furnizeaza multimea tut
Page 77 and 78: implementeaza tipul ?. Sa presupune
Page 79 and 80: de Coada, si deci trebuie ca instan
Page 81 and 82: mesaje posibile de lungimi 1, 2, ..
Page 83 and 84: P' difera de Q respectiv P doar pri
Page 85 and 86: eh intra : Instance ? ? (Key intra
Page 87 and 88: vom avea ca impT(R) = impT(Q). Îns
Page 89 and 90: Formalizarea anomaliilor de mosteni
Page 91 and 92: În scopul dezvoltarii unui formali
Page 93 and 94: starilor intermediare. Ele nu repre
Page 95 and 96: De notat ca masinile cu stari finit
Page 97 and 98: hartilor de stari astfel încât sa
Page 99 and 100: foarte important. Chiar si în cazu
Page 101 and 102: 100 H a) b) c) Figura 4.7. Pseudost
Page 103 and 104:
modelata concurenta intra-obiect pe
Page 105 and 106:
O stare compusa poate contine cel m
Page 107 and 108:
Tratarea urmatorului eveniment se v
Page 109 and 110:
Fiecare subregiune a unei stari com
Page 111 and 112:
gestionar de interfata . . . 110 Ob
Page 113 and 114:
- sa ? S - starea activa a hartii d
Page 115 and 116:
unde s0, s1, ..., sk,.. ? S, m1, ..
Page 117 and 118:
obiect se afla în starile sursa s1
Page 119 and 120:
În mode analog se demonstreaza tra
Page 121 and 122:
a) Ps' = p b) Ps'' = p i? n 1 j? m
Page 123 and 124:
({Plina}, ) ? ? ? ? 1 ({F},? ). Har
Page 125 and 126:
incluse în componente ortogonale d
Page 127 and 128:
exemplu, în cazul hartilor de star
Page 129 and 130:
4.6. Concluzii Studiul limbajelor d
Page 131 and 132:
5. ActiveCASE - instrument de model
Page 133 and 134:
5.2. Meta-modelul hartilor de stari
Page 135 and 136:
O masina de stari este compusa din
Page 137 and 138:
În ActiveCASE exista doar doua tip
Page 139 and 140:
În alte modele realizate pâna în
Page 141 and 142:
- Implementarea - în care se reali
Page 143 and 144:
}; CString GetName() {return m_strN
Page 145 and 146:
Figura 5.6. Diagrama de clase a apl
Page 147 and 148:
Figura 5.10. Simularea comportament
Page 149 and 150:
comportamentului obiectelor active
Page 151 and 152:
- simulare interactiva, care permit
Page 153 and 154:
concurenta a fost propusa o extensi
Page 155 and 156:
Simularea executiei obiectelor acti
Page 157 and 158:
[BEE94] Michael von der Beeck, A Co
Page 159 and 160:
[FRO92] Svend Frølund, Inheritance
Page 161 and 162:
[MAT90] Satoshi Matsuoka, Ken Wakit
Page 163 and 164:
[STU97] Shelly S. Stubbs, D. L. Car
Page 165 and 166:
Anexa A. Notatii matematice A.1. Mu
Page 167 and 168:
Anexa B. Notatii UML Unified Modeli
Page 169 and 170:
obiectelor care sunt implicate în
Page 171:
mesaj pseudo-stare tranzitie stare
show all

Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?