Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

More documents

Recommendations

Info

B.1. Diagrame de clase UML utilizeaza diagramele de clase pentru descrierea statica, structurala a unui sistem. Diagramele de clase specifica strutura claselor si relatiile existente între acestea. Clasele în UML se reprezinta grafic sub forma unor dreptunghiuri care contin în partea superioara numele clasei. Optional dreptunghiul de reprezentare a unei clase poate contine doua compartimente speciale, care detin o lista de proprietati (atribute), respectiv o lista de operatii (metode). Tipurile de relatii între clase definite în UML utilizate în cadrul tezei sunt: asocierea, agregarea, compunerea si generalizarea. Asocierile sunt relatii care permit specificarea comunicarii între obiecte prin intermediul mesajelor. Reprezentarea grafica a asocierilor se realizeaza prin linii simple sau linii compuse din segmente care unesc doua clase. În lipsa unei specificari explicite, asocierile sunt relatii bidirectionale si permit transmiterea de mesaje în ambele directii. Atunci când transmiterea de mesaje se realizeaza strict într-o directie, acest lucru este specificat prin intermediul unei sageti în capatul asocierii corespunzator clasei de obiecte care receptioneaza mesajele. simboluri pentru vizibilitate simbol mostenire clase proprietati operatii 167 multiplicitate simbol agregare nume de rol Figura B.1. Principalele notatii utilizate în diagramele de clase UML Asocierea este o relatie între clase. O instanta a unei asocieri poarta numele de legatura. Legaturile au loc între obiectele rezultate în urma instantierii claselor aflate în relatia de asociere. La ambele capete ale unei asocieri pot fi afisate anumite valori întregi, sau intervale de valori, care reprezinta multiplicitatea relatiei si specifica numarul
obiectelor care sunt implicate în respectiva relatie. În lipsa unei specificari explicite, multiplicitatea este considerata implicit 1. Asocierile pot avea atasat un nume. Rolul jucat de obiectele fiecarei clase în cadrul asocierii poate fi descris optional prin intermediul unor nume de rol, atasate la capetele asocierii. Agregarea este o relatie de asociere particulara, si ea specifica o legatura de tip parte-întreg între obiecte. Aceasta relatie este utilizata atunci când un obiect contine, în mod logic sau fizic, un alt obiect. Agregarea se reprezinta grafic la fel ca si asocierea, utilizând în plus un romb alb în capatul corespunzator clasei care specifica obiectele proprietar. Compunerea este o forma mai puternica de agregare si ea specifica faptul ca obiectele proprietar sunt responsabile cu crearea si distrugerea obiectelor pe care le contin. Compunerea se reprezinta grafic ca si o agregare, dar culoarea rombului este neagra. În UML relatia de generalizare specifica mostenirea între clase. Ea se reprezinta grafic prin intermediul unei linii între doua clase ce contine la capatul corespunzator clasei parinte un triunghi cu unul din vârfuri îndreptat spre aceasta. B.2. Harti de stari În UML hartile de stari sunt utilizate în descrierea comportamentului obiectelor apartinând unui clase. O stare (concreta) este caracterizata de valorile proprietatilor unui obiect si de multimea mesajelor care pot fi acceptate de catre acest obiect la un moment dat. O stare contine descrierea unui invariant de stare (conditie logica adevarata pentru toate obiectele care se afla în starea respectiva), si a trei proceduri speciale: entry, exit si do. Aceste proceduri descriu secventele de actiuni care vor fi executate în momentul în care un obiect intra (entry), paraseste (exit) sau se afla (do) în starea respectiva. O stare se reprezinta grafic prin intermediul unui dreptunghi cu colturile rotunjite, afisând în partea superioara un nume de stare. În partea inferioara a dreptunghiului optional poate exista un compartiment care contine expresiile ce definesc invariantul de stare si cele trei proceduri speciale. O tranzitie exprima o situatie în care un obiect poate trece dintr-o stare în alta. Tranzitiile se reprezinta grafic prin intermediul unor arce de cerc, linii simple sau linii 168
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA "BABES - BOLYAI" CLUJ
Page 3 and 4:
Cuprins 1. Introducere ............
Page 5 and 6:
1. Introducere 1.1. Contextul progr
Page 7 and 8:
?? existenta de interactiuni multip
Page 9 and 10:
Specificatiile aplicatiei (limbaj n
Page 11 and 12:
corespunzatoare unui model obiect g
Page 13 and 14:
2. Specificarea si coordonarea conc
Page 15 and 16:
de mesaje permite prin urmare comun
Page 17 and 18:
void Adauga(Element elem); Element
Page 19 and 20:
espectivei operatii a luat sfârsit
Page 21 and 22:
eprezinta constrângerea de sincron
Page 23 and 24:
concurent în executie. Instructiun
Page 25 and 26:
Mecanismele de specificare a concur
Page 27 and 28:
distincte de mecanisme de interacti
Page 29 and 30:
Totusi, din punct de vedere concept
Page 31 and 32:
semafoare sunt valabile si pentru a
Page 33 and 34:
sectiunea anterioara) ofera posibil
Page 35 and 36:
Variabile de conditie. Variabilele
Page 37 and 38:
. . . //declararea de proprietati s
Page 39 and 40:
Deoarece cozile de asteptare pot fi
Page 41 and 42:
obiect, fiind admisa executia a doa
Page 43 and 44:
stare nou introdus, aceste mecanism
Page 45 and 46:
momentul în care obiectul trece di
Page 47 and 48:
pentru o clasa. Conditiile care joa
Page 49 and 50:
La fel ca abstractizarea comportame
Page 51 and 52:
elemente care pot exista în coada
Page 53 and 54:
acestor proprietati. Prin urmare ex
Page 55 and 56:
În multe cazuri respectarea princi
Page 57 and 58:
problema redefinirii, uneori integr
Page 59 and 60:
lucrari de specialitate, începând
Page 61 and 62:
Figura 3.1. Ierarhia de clase folos
Page 63 and 64:
Figura 3.4. Descrierea comportament
Page 65 and 66:
Un alt neajuns este acela ca analiz
Page 67 and 68:
Relatiile de delegare, agregare si
Page 69 and 70:
Afirmatie 1. Orice drum dintr-o ier
Page 71 and 72:
Vom formaliza în continuare mecani
Page 73 and 74:
Multimea GP reprezinta multimea tut
Page 75 and 76:
Functia beh furnizeaza multimea tut
Page 77 and 78:
implementeaza tipul ?. Sa presupune
Page 79 and 80:
de Coada, si deci trebuie ca instan
Page 81 and 82:
mesaje posibile de lungimi 1, 2, ..
Page 83 and 84:
P' difera de Q respectiv P doar pri
Page 85 and 86:
eh intra : Instance ? ? (Key intra
Page 87 and 88:
vom avea ca impT(R) = impT(Q). Îns
Page 89 and 90:
Formalizarea anomaliilor de mosteni
Page 91 and 92:
În scopul dezvoltarii unui formali
Page 93 and 94:
starilor intermediare. Ele nu repre
Page 95 and 96:
De notat ca masinile cu stari finit
Page 97 and 98:
hartilor de stari astfel încât sa
Page 99 and 100:
foarte important. Chiar si în cazu
Page 101 and 102:
100 H a) b) c) Figura 4.7. Pseudost
Page 103 and 104:
modelata concurenta intra-obiect pe
Page 105 and 106:
O stare compusa poate contine cel m
Page 107 and 108:
Tratarea urmatorului eveniment se v
Page 109 and 110:
Fiecare subregiune a unei stari com
Page 111 and 112:
gestionar de interfata . . . 110 Ob
Page 113 and 114:
- sa ? S - starea activa a hartii d
Page 115 and 116:
unde s0, s1, ..., sk,.. ? S, m1, ..
Page 117 and 118: obiect se afla în starile sursa s1
Page 119 and 120: În mode analog se demonstreaza tra
Page 121 and 122: a) Ps' = p b) Ps'' = p i? n 1 j? m
Page 123 and 124: ({Plina}, ) ? ? ? ? 1 ({F},? ). Har
Page 125 and 126: incluse în componente ortogonale d
Page 127 and 128: exemplu, în cazul hartilor de star
Page 129 and 130: 4.6. Concluzii Studiul limbajelor d
Page 131 and 132: 5. ActiveCASE - instrument de model
Page 133 and 134: 5.2. Meta-modelul hartilor de stari
Page 135 and 136: O masina de stari este compusa din
Page 137 and 138: În ActiveCASE exista doar doua tip
Page 139 and 140: În alte modele realizate pâna în
Page 141 and 142: - Implementarea - în care se reali
Page 143 and 144: }; CString GetName() {return m_strN
Page 145 and 146: Figura 5.6. Diagrama de clase a apl
Page 147 and 148: Figura 5.10. Simularea comportament
Page 149 and 150: comportamentului obiectelor active
Page 151 and 152: - simulare interactiva, care permit
Page 153 and 154: concurenta a fost propusa o extensi
Page 155 and 156: Simularea executiei obiectelor acti
Page 157 and 158: [BEE94] Michael von der Beeck, A Co
Page 159 and 160: [FRO92] Svend Frølund, Inheritance
Page 161 and 162: [MAT90] Satoshi Matsuoka, Ken Wakit
Page 163 and 164: [STU97] Shelly S. Stubbs, D. L. Car
Page 165 and 166: Anexa A. Notatii matematice A.1. Mu
Page 167: Anexa B. Notatii UML Unified Modeli
Page 171: mesaj pseudo-stare tranzitie stare
show all

Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?