Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

More documents

Recommendations

Info

(figura 4.2). Aproape toate sistemele contin cel putin un subsistem reactiv, deoarece rareori un sistem este izolat de mediul în care activeaza. SISTEM REACTIV 91 timp Figura 4.2. Reprezentarea schematica a unui sistem reactiv si a canalelor sale de interactiune cu mediul înconjurator Unul dintre cele mai reprezentative exemple de sisteme reactive este sistemul de control al luminii de trafic. Acest sistem nu va avea niciodata intrarile pregatite, ele sosind în secvente infinite si nedeterminate. Este imposibil de proiectat un sistem transformational pentru un astfel de control. De fapt, majoritatea sistemelor de control sunt reactive si nu transformationale. De asemenea, ceasurile digitale, circuitele integrate sau sistemele program interactive reprezinta la rândul lor exemple comune de sisteme reactive. Deoarece au fost obtinute rezultate notabile în formalizarea sistemelor tranformationale, s-a încercat specificarea sistemelor reactive prin intermediul acestora, prin gruparea tuturor canalelor de intrare si de iesire în secvente de intrare respectiv de iesire. Deoarece comportamentul mediului (caracterizat de intrarile transmise sistemului) depind de reactiile anterioare ale sistemului, o astfel de abordare s-a dovedit a fi nesatisfacatoare. Prin urmare, o relatie între secventele de intrare si cele de iesire nu este suficienta pentru a descrie un sistem reactiv. Acest fenomen este cunoscut în literatura ca paradoxul Brock-Ackermann [BRO81] si a fost descris pentru prima data prin intermediul retelelor de fluxuri de date. Astfel, pentru o descriere corecta a unui sistem reactiv, alaturi de secventele de intrare si de iesire mai trebuie cunoscute momentele în care rezultatele sunt produse. O astfel de informatie presupune includerea unei descrieri temporale a evenimentelor de intrare si iesire sau o descrierea unei notini mai abstracte de timp (în cazul în care ordinea evenimentelor de iesire este specificata relativ la evenimentele de intrare). Într-un sistem reactiv, momentul în care o noua valoare de intrare este receptionata este relevant pentru comportamentul sau. Cu alte cuvinte, starea interna a sistemului la receptionarea intrarii este importanta pentru modul în care acesta va reactiona în continuare. Prin urmare este necesara acordarea unei atentii sporite
starilor intermediare. Ele nu reprezinta doar puncte simple în calea atingerii starii finale, ci au un înteles propriu. Mai mult, într-un numar considerabil de sisteme reactive nu exista stare finala. Asa cum am aratat si în capitolul precedent în cadrul analizei anomaliilor de mostenire, obiectele active se deosebesc de cele pasive prin faptul ca au un fir de executie propriu. În plus, în orice moment de timp exista o submultime de metode acceptabile în functie de starea interna a obiectului. Acceptarea unei cereri de lansare în executie a unei operatii din aceasta submultime determina modificarea sa. Comportamentul unui obiect activ a fost modelat formal prin intermediul unor secvente de mesaje (definite prin invocari de operatii). Acceptarea unui mesaj este strâns legata de multimea mesajelor acceptate anterior. Bineînteles, acceptabilitatea unui mesaj este data în ultima instanta de starea obiectului activ la un moment dat, stare care a fost definita în capitolul 2 ca fiind caracterizata de multimea valorilor proprietatilor. Prin urmare tratarea obiectelor active ca si sisteme reactive reprezinta o abordare naturala. Pentru modelarea comportamentului unui obiect activ pot fi utilizate formalismele studiate în literatura relativ la modelarea sistemelor reactive. În ultimii zece ani a fost dezvoltata o multime consistenta de metode de analiza si proiectare care au utilizat astfel de formalisme în special pentru modelarea aplicatiilor orientate-obiect secventiale. Introducerea concurentei însa implica o reconsiderare a semanticii formalismelor vizuale, în special a celor utilizate pentru descrierea comportamentului obiectelor. Modelele obiect concurente eficiente din punct de vedere al respectarii principiilor prezentate în capitolul 2, presupun existenta la nivelul obiectelor active a unor mecanisme de gestionare a invocarilor de operatii, a unor cozi de asteptare si/sau a unor porturi de comunicare între obiectele active. Toate aceste caracteristici nu sunt surprinse în modelele metodelor de analiza si proiectare ale aplicatiilor orientate- obiect existente. 92
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA "BABES - BOLYAI" CLUJ
Page 3 and 4:
Cuprins 1. Introducere ............
Page 5 and 6:
1. Introducere 1.1. Contextul progr
Page 7 and 8:
?? existenta de interactiuni multip
Page 9 and 10:
Specificatiile aplicatiei (limbaj n
Page 11 and 12:
corespunzatoare unui model obiect g
Page 13 and 14:
2. Specificarea si coordonarea conc
Page 15 and 16:
de mesaje permite prin urmare comun
Page 17 and 18:
void Adauga(Element elem); Element
Page 19 and 20:
espectivei operatii a luat sfârsit
Page 21 and 22:
eprezinta constrângerea de sincron
Page 23 and 24:
concurent în executie. Instructiun
Page 25 and 26:
Mecanismele de specificare a concur
Page 27 and 28:
distincte de mecanisme de interacti
Page 29 and 30:
Totusi, din punct de vedere concept
Page 31 and 32:
semafoare sunt valabile si pentru a
Page 33 and 34:
sectiunea anterioara) ofera posibil
Page 35 and 36:
Variabile de conditie. Variabilele
Page 37 and 38:
. . . //declararea de proprietati s
Page 39 and 40:
Deoarece cozile de asteptare pot fi
Page 41 and 42: obiect, fiind admisa executia a doa
Page 43 and 44: stare nou introdus, aceste mecanism
Page 45 and 46: momentul în care obiectul trece di
Page 47 and 48: pentru o clasa. Conditiile care joa
Page 49 and 50: La fel ca abstractizarea comportame
Page 51 and 52: elemente care pot exista în coada
Page 53 and 54: acestor proprietati. Prin urmare ex
Page 55 and 56: În multe cazuri respectarea princi
Page 57 and 58: problema redefinirii, uneori integr
Page 59 and 60: lucrari de specialitate, începând
Page 61 and 62: Figura 3.1. Ierarhia de clase folos
Page 63 and 64: Figura 3.4. Descrierea comportament
Page 65 and 66: Un alt neajuns este acela ca analiz
Page 67 and 68: Relatiile de delegare, agregare si
Page 69 and 70: Afirmatie 1. Orice drum dintr-o ier
Page 71 and 72: Vom formaliza în continuare mecani
Page 73 and 74: Multimea GP reprezinta multimea tut
Page 75 and 76: Functia beh furnizeaza multimea tut
Page 77 and 78: implementeaza tipul ?. Sa presupune
Page 79 and 80: de Coada, si deci trebuie ca instan
Page 81 and 82: mesaje posibile de lungimi 1, 2, ..
Page 83 and 84: P' difera de Q respectiv P doar pri
Page 85 and 86: eh intra : Instance ? ? (Key intra
Page 87 and 88: vom avea ca impT(R) = impT(Q). Îns
Page 89 and 90: Formalizarea anomaliilor de mosteni
Page 91: În scopul dezvoltarii unui formali
Page 95 and 96: De notat ca masinile cu stari finit
Page 97 and 98: hartilor de stari astfel încât sa
Page 99 and 100: foarte important. Chiar si în cazu
Page 101 and 102: 100 H a) b) c) Figura 4.7. Pseudost
Page 103 and 104: modelata concurenta intra-obiect pe
Page 105 and 106: O stare compusa poate contine cel m
Page 107 and 108: Tratarea urmatorului eveniment se v
Page 109 and 110: Fiecare subregiune a unei stari com
Page 111 and 112: gestionar de interfata . . . 110 Ob
Page 113 and 114: - sa ? S - starea activa a hartii d
Page 115 and 116: unde s0, s1, ..., sk,.. ? S, m1, ..
Page 117 and 118: obiect se afla în starile sursa s1
Page 119 and 120: În mode analog se demonstreaza tra
Page 121 and 122: a) Ps' = p b) Ps'' = p i? n 1 j? m
Page 123 and 124: ({Plina}, ) ? ? ? ? 1 ({F},? ). Har
Page 125 and 126: incluse în componente ortogonale d
Page 127 and 128: exemplu, în cazul hartilor de star
Page 129 and 130: 4.6. Concluzii Studiul limbajelor d
Page 131 and 132: 5. ActiveCASE - instrument de model
Page 133 and 134: 5.2. Meta-modelul hartilor de stari
Page 135 and 136: O masina de stari este compusa din
Page 137 and 138: În ActiveCASE exista doar doua tip
Page 139 and 140: În alte modele realizate pâna în
Page 141 and 142: - Implementarea - în care se reali
Page 143 and 144:
}; CString GetName() {return m_strN
Page 145 and 146:
Figura 5.6. Diagrama de clase a apl
Page 147 and 148:
Figura 5.10. Simularea comportament
Page 149 and 150:
comportamentului obiectelor active
Page 151 and 152:
- simulare interactiva, care permit
Page 153 and 154:
concurenta a fost propusa o extensi
Page 155 and 156:
Simularea executiei obiectelor acti
Page 157 and 158:
[BEE94] Michael von der Beeck, A Co
Page 159 and 160:
[FRO92] Svend Frølund, Inheritance
Page 161 and 162:
[MAT90] Satoshi Matsuoka, Ken Wakit
Page 163 and 164:
[STU97] Shelly S. Stubbs, D. L. Car
Page 165 and 166:
Anexa A. Notatii matematice A.1. Mu
Page 167 and 168:
Anexa B. Notatii UML Unified Modeli
Page 169 and 170:
obiectelor care sunt implicate în
Page 171:
mesaj pseudo-stare tranzitie stare
show all

Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?