Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

distincte de mecanisme de interactiune concurenta orientate pe încapsulare: cu control
extern, cu control mixt si cu control reflectiv.
Mecanismele de interactiune cu control extern sunt caracterizate de faptul ca
sistemul este cel care este direct raspunzator de interactiunea dintre obiecte. În acest
caz, coordonarea interactiunii concurente nu este specificata explicit. Astfel,
specificarea claselor de obiecte nu influenteaza ordinea de satisfacere a apelurilor
concurente de operatii si nici nu poate decide care operatie va fi executata si care nu la
un moment dat. Acest lucru este realizat implicit de catre sistem. Mecanismele care
fac parte din aceasta subcategorie respecta principiul codului de interactiune orientat
pe obiectul apelat. De asemenea, deoarece în cadrul claselor nu exista cod explicit
care sa descrie interactiunea concurenta dintre obiecte este evident faptul ca sunt
respectate si principiile cu privire la izolarea si separarea codului de interactiune. Un
dezavantaj important al acestor mecanisme rezulta din posibilitatile reduse de
specificare a concurentei, la un moment dat în cadrul unui obiect fiind permisa
executia unei singure operatii. Daca în interiorul unui obiect exista o operatie în
executie, toate celelalte mesaje de apel de operatii receptionate de obiect vor fi
amânate pâna când executia acesteia se încheie. Aceasta restrictie conduce la crearea
de programe concurente cu performante reduse.
În cazul mecanismelor cu control mixt responsabilitatea coordonarii
interactiunilor dintre activitatile concurente din cadrul unui obiect este împartita între
sistem si descrierea clasei obiectului. Astfel, codul scris pentru implementarea
obiectelor contine portiuni care au ca unic scop specificarea interactiunilor concurente
(mai precis realizarea modificarii dinamice a interfetei obiectului). Sistemul
reactioneaza la rândul sau corespunzator acestor specificari. În general mecanismele
cu control mixt respecta principiul codului de interactiune orientat pe obiectul apelat.
Mecanismele de interactiune cu control reflectiv se caracterizeaza prin
desprinderea totala a codului de interactiune de implementarea clasei. În acest caz se
pot formula constrângeri de interactiune explicit, în cadrul unor asa-numite metaclase.
În cele ce urmeaza vor fi descrise si analizate în detaliu fiecare dintre
mecanismele enumerate în figura 2.3, rezultatele evaluarii acestora fiind prezentate în
finalul capitolului într-un format tabelar.
26