Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

More documents

Recommendations

Info

4. Modelarea comportamentului obiectelor active 4.1. Introducere În cadrul acestui capitol propunem un formalism de modelare a comportamentului obiectelor active. Acest formalism reprezinta o extensie a formalismului vizual al hartilor de stari ([HAR87]). În sectiunea a doua vom justifica alegerea hartilor de stari ca formalism de baza, prin tratarea obiectelor active ca si sisteme reactive. În cadrul sectiunii a treia, vom descrie formalismul hartilor de stari care înglobeaza o serie de extensii ale masinilor cu stari finite si care a fost utilizat (cu unele modificari) în majoritatea metodelor si tehnicilor de analiza orientata - obiect a aplicatiilor (OMT [RUM91], Syntropy [COO94], UML [OMG99] etc.) pentru descrierea comportamentului obiectelor, chiar daca în momentul dezvoltarii lor hartile de stari nu au fost asociate cu paradigma orientata-obiect. Asa cum vom arata în sectiunea a patra, hartile de stari sau diferite extensii ale acestora au fost utilizate cu predilectie pentru modelarea comportamentului obiectelor dintr-o anumita clasa. Multe dintre aceste metodologii însa nu reusesc sa defineasca în mod riguros semanticile limbajului propus. Este si cazul limbajului de modelare UML, care desi devenit limbajul standard utilizat în analiza si proiectarea aplicatiilor orientate-obiect, contine o seama de elemente ambigue, vag specificate, sau chiar contradictorii. În ceea ce priveste varianta diagramelor de tranzitie a starii propusa de UML, am realizat în cadrul sectiunii a patra o analiza critica a acesor tipuri de elemente. 89
În scopul dezvoltarii unui formalism care sa permita realizarea de modele executabile (care permit translatarea automata în cod sursa), am definit în sectiunea a cincea o extensie a hartilor de stari definite în UML, numita harta de stari scalabila. Definirea semanticilor acestei variante este precedata de definirea unui model obiect suficient de general, care este caracteristic tuturor limbajelor de programare care implementeaza primitive de interactiune între activitati concurente bazate pe încapsulare. 4.2. Sisteme reactive În analiza sistemelor de calcul exista o dihotomie fundamentala care tranziteaza frontierele dintre sistemele secventiale sau paralele, centrale sau distribuite, imperative sau functionale. Aceasta dihotomie este între sistemele transformationale si cele reactive. Sistemele tranformationale sunt acele sisteme care pot fi descrise prin intermediul unei relatii între valorile de intrare si de iesire ale acestora. Aceste sisteme primesc anumite valori sau semnale de intrare pe baza carora vor produce, în mod determinist sau nu, valori de iesire sau reactii, dupa care executia lor ia sfârsit. Valorile sau semnalele de intrare sunt complet cunoscute de catre sistem în momentul invocarii sale, iar producerea rezultatelor necesita o anumita perioada de calcul. Sistemele transformationale au o structura liniara, iar singurele stari care au relevanta pentru descrierea acestora sunt starile initiale si cele finale (figura 4.1). SISTEM TRANSFORMATIONAL intrari (date) iesiri (rezultate) 90 timp Figura 4.1. Schema de functionare a unui sistem transformational Sistemele de achizitie a datelor, sistemele de compresia a vocii sau procedurile simple de calcul a radicalului sau logaritmului unui numar reprezinta exemple de sisteme transformationale. Spre deosebire de sistemele tranformationale, sitemele reactive se caracterizeaza prin faptul ca interactioneaza continuu cu mediul din care fac parte
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA "BABES - BOLYAI" CLUJ
Page 3 and 4:
Cuprins 1. Introducere ............
Page 5 and 6:
1. Introducere 1.1. Contextul progr
Page 7 and 8:
?? existenta de interactiuni multip
Page 9 and 10:
Specificatiile aplicatiei (limbaj n
Page 11 and 12:
corespunzatoare unui model obiect g
Page 13 and 14:
2. Specificarea si coordonarea conc
Page 15 and 16:
de mesaje permite prin urmare comun
Page 17 and 18:
void Adauga(Element elem); Element
Page 19 and 20:
espectivei operatii a luat sfârsit
Page 21 and 22:
eprezinta constrângerea de sincron
Page 23 and 24:
concurent în executie. Instructiun
Page 25 and 26:
Mecanismele de specificare a concur
Page 27 and 28:
distincte de mecanisme de interacti
Page 29 and 30:
Totusi, din punct de vedere concept
Page 31 and 32:
semafoare sunt valabile si pentru a
Page 33 and 34:
sectiunea anterioara) ofera posibil
Page 35 and 36:
Variabile de conditie. Variabilele
Page 37 and 38:
. . . //declararea de proprietati s
Page 39 and 40: Deoarece cozile de asteptare pot fi
Page 41 and 42: obiect, fiind admisa executia a doa
Page 43 and 44: stare nou introdus, aceste mecanism
Page 45 and 46: momentul în care obiectul trece di
Page 47 and 48: pentru o clasa. Conditiile care joa
Page 49 and 50: La fel ca abstractizarea comportame
Page 51 and 52: elemente care pot exista în coada
Page 53 and 54: acestor proprietati. Prin urmare ex
Page 55 and 56: În multe cazuri respectarea princi
Page 57 and 58: problema redefinirii, uneori integr
Page 59 and 60: lucrari de specialitate, începând
Page 61 and 62: Figura 3.1. Ierarhia de clase folos
Page 63 and 64: Figura 3.4. Descrierea comportament
Page 65 and 66: Un alt neajuns este acela ca analiz
Page 67 and 68: Relatiile de delegare, agregare si
Page 69 and 70: Afirmatie 1. Orice drum dintr-o ier
Page 71 and 72: Vom formaliza în continuare mecani
Page 73 and 74: Multimea GP reprezinta multimea tut
Page 75 and 76: Functia beh furnizeaza multimea tut
Page 77 and 78: implementeaza tipul ?. Sa presupune
Page 79 and 80: de Coada, si deci trebuie ca instan
Page 81 and 82: mesaje posibile de lungimi 1, 2, ..
Page 83 and 84: P' difera de Q respectiv P doar pri
Page 85 and 86: eh intra : Instance ? ? (Key intra
Page 87 and 88: vom avea ca impT(R) = impT(Q). Îns
Page 89: Formalizarea anomaliilor de mosteni
Page 93 and 94: starilor intermediare. Ele nu repre
Page 95 and 96: De notat ca masinile cu stari finit
Page 97 and 98: hartilor de stari astfel încât sa
Page 99 and 100: foarte important. Chiar si în cazu
Page 101 and 102: 100 H a) b) c) Figura 4.7. Pseudost
Page 103 and 104: modelata concurenta intra-obiect pe
Page 105 and 106: O stare compusa poate contine cel m
Page 107 and 108: Tratarea urmatorului eveniment se v
Page 109 and 110: Fiecare subregiune a unei stari com
Page 111 and 112: gestionar de interfata . . . 110 Ob
Page 113 and 114: - sa ? S - starea activa a hartii d
Page 115 and 116: unde s0, s1, ..., sk,.. ? S, m1, ..
Page 117 and 118: obiect se afla în starile sursa s1
Page 119 and 120: În mode analog se demonstreaza tra
Page 121 and 122: a) Ps' = p b) Ps'' = p i? n 1 j? m
Page 123 and 124: ({Plina}, ) ? ? ? ? 1 ({F},? ). Har
Page 125 and 126: incluse în componente ortogonale d
Page 127 and 128: exemplu, în cazul hartilor de star
Page 129 and 130: 4.6. Concluzii Studiul limbajelor d
Page 131 and 132: 5. ActiveCASE - instrument de model
Page 133 and 134: 5.2. Meta-modelul hartilor de stari
Page 135 and 136: O masina de stari este compusa din
Page 137 and 138: În ActiveCASE exista doar doua tip
Page 139 and 140: În alte modele realizate pâna în
Page 141 and 142:
- Implementarea - în care se reali
Page 143 and 144:
}; CString GetName() {return m_strN
Page 145 and 146:
Figura 5.6. Diagrama de clase a apl
Page 147 and 148:
Figura 5.10. Simularea comportament
Page 149 and 150:
comportamentului obiectelor active
Page 151 and 152:
- simulare interactiva, care permit
Page 153 and 154:
concurenta a fost propusa o extensi
Page 155 and 156:
Simularea executiei obiectelor acti
Page 157 and 158:
[BEE94] Michael von der Beeck, A Co
Page 159 and 160:
[FRO92] Svend Frølund, Inheritance
Page 161 and 162:
[MAT90] Satoshi Matsuoka, Ken Wakit
Page 163 and 164:
[STU97] Shelly S. Stubbs, D. L. Car
Page 165 and 166:
Anexa A. Notatii matematice A.1. Mu
Page 167 and 168:
Anexa B. Notatii UML Unified Modeli
Page 169 and 170:
obiectelor care sunt implicate în
Page 171:
mesaj pseudo-stare tranzitie stare
show all

Tehnici de implementare a concurentei în analiza si proiectarea ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?