198 CUPRINS

e cient raport lichid cultural : solvent de recuperare a complexului enzimatic este de
1:4 [10, 11, 13].
Pentru a stabili concentraţia optimă de alcool etilic ce ar asigura sedimentarea cît
mai e cientă a enzimelor pectolitice din lichidul cultural al micromicetei Penicillium
viride CNMN FD 04 P au fost pregătite amestecuri de lichid cultural : solvent în raportul
de 1:1, 1:2, 1:3, 1:4, 1:5 şi 1:6 ce s-au menţinut timp de 2 ore la temperatura camerei
(20 0 C).
Rezultatele re ectate în gura 1 demonstrează faptul că fracţiile sedimentate cu
concentraţii mai mici de alcool (1:1, 1:2, 1:3) posedă o activitate enzimatică mai înaltă,
valoarea maximă - 158488 u/g ind stabilită în varianta precipitată cu 3 volume de
alcool etilic. Fracţiile sedimentate cu volume mai mari de solvent se caracterizează prin
activitate pectolitică cuprinsă între 67808 – 58106 u/g, ceea ce reprezintă circa 40% din
activitatea maximă.
La dozarea masei preparatului s-a stabilit că aceasta creşte odată cu creşterea
concentraţiei de alcool, constituind de la 0,51 g/l în varianta cu raportul 1:1 (LC :
alcool) până la 9,55 şi 9,63 g/l în variantele separate din mediu cu 5 şi 6 volume de
alcool etilic. Probele cu masă mai mare manifestă cea mai joasă activitate pectolitică,
ceea ce se explică prin mărirea cantităţii proteinelor de balast. Calculând randamentul
de unităţi de activitate ce reveneau unui volum (1 l) de lichid cultural (masa g/l x activ.
pectolitică u/g), maximul (1133189 u/l) s-a înregistrat în probele sedimentate cu alcool
în raport de 1:3.
Figura 1. Dependenţa randamentului procesului de sedimentare a complexului
enzimatic pectolitic de concentraţia solventului
b ) Stabilirea duratei optime de contact lichid cultural - solvent
La următoarea etapă de cercetare a fost evaluată in uenţa duratei de contact solvent-lichid
cultural (0,5, 1, 2, 3, 4 şi 24 ore) asupra e cienţei sedimentării. Datele sunt
prezentate în gura 2.
140