198 CUPRINS

More documents

Recommendations

Info

30 FIZIOLOGIA ŞI BIOCHIMIA PLANTELOR INFLUENŢA TEMPERATURII ASUPRA INDICILOR MORFOFIZIOLOGICI LA DIFERITE GENOTIPURI DE FLOAREA- SOARELUI ÎN SISTEMUL GAZDĂ – PARAZIT Maria Duca, Elena Savca, Victoria Popescu Universitatea de Stat din Moldova Introducere Problema rezistenţei plantelor de cultură la acţiunea diferitor tipuri de paraziţi rămâne şi până în prezent actuală, deoarece reprezintă un fenomen biologic complicat, condiţionat de un şir întreg de factori care, în mare măsură, servesc drept piedică în calea penetrării acestora în plantă. În literatură există multe date referitoare la caracteristica particularităţilor morfologice şi biologice ale lupoaiei (Orobanche cumana Wallr.) [9, 14], factorii care contribuie la inhibarea germinării seminţelor acestei plante parazit [4, 16], ameliorarea condiţiilor de cultivare a orii-soarelui şi diverse metode de obţinere a varietăţilor rezistente la lupoaie [6, 10, 14]. De asemenea întâlnim numeroase cercetări ce ţin de reacţia de răspuns a plantelor faţă de parazit exprimată prin sporirea activităţii catalazei şi peroxidazei [1, 2], modi carea conţinutului acizilor nucleici [8, 12]. E cunoscut faptul că factorii abiotici, şi nu în ultimul rând temperatura, reprezintă indicele cheie ce in uenţează interacţiunea gazdă-parazit [11]. Temperaturile ridicate facilitează germinarea seminţelor de lupoaie şi respectiv duc la creşterea nivelului de infecţie [5, 7, 16], însă după alte surse [4] creşterea temperaturii determină expresia mecanismelor de rezistenţă, într-o corelaţie polinomă, cauzând astfel degradarea şi moartea parazitului. În acest context prezenta lucrarea are scopul de a studia interrelaţiile gazdă - parazit - temperatură la diferite genotipuri de oarea-soarelui.
Materiale şi metode Caracteristica obiectului de studiu. Drept obiect de studiu au servit seminţele a doi hibrizi de oarea-soarelui (Valentino şi Xenia) şi liniile lor parentale, oferite de către CCŞ “Magroselect” SRL Soroca. Pentru testarea genotipurilor respective s-a utilizat lupoaia colectată de la plantele de oarea-soarelui, cultivate în vara anului 2006 în zona de centru a Republicii Moldova. Seminţele de lupoaie au fost separate de in orescenţe, uscate şi păstrate la temperatura camerei. Condiţiile de cultivarea in vivo. Inocularea arti cială a plantelor a fost efectuată în vase de vegetaţie, în care s-a introdus mixtura de sol (nisip : turbă, 1:1, v/v) uniform infectată cu seminţe de lupoaie (la 200 g amestec s-a adăugat 30 mg seminţe) [9]. Plantele au fost crescute în două variante cu divers regim de temperatură, fotoperioada de 14-16 ore şi umiditatea de 60%. Metodele de cercetare Materialul a fost colectat după o săptămână din momentul apariţiei lupoaiei la suprafaţa solului. Parametrii morfo ziologici au fost determinaţi prin metode standard [3]. Numărul total de ataşamente de lupoaie s-a determinat la binocularul MBS-9. Prelucrarea datelor. Analiza statistică a datelor experimentale s-a efectuat după [17] cu utilizarea aplicaţiei Microsoft Excel. Rezultate şi discuţii Procesele morfologice la diferite genotipuri de oarea-soarelui în mare măsură depind de reacţia de răspuns a acestora la condiţiile nefavorabile ale mediului şi de capacitatea de aşi modi ca mecanismele de adaptare la factorii de stres. Unul dintre factorii de stres, la etapa iniţială de dezvoltare a plantelor, este temperatura care in uenţează creşterea şi dezvoltarea atât a plantelor de cultură, cât şi a paraziţilor acestora. Studiul in uenţei temperaturii asupra gradului de infecţie s-a efectuat în două variante experimentale care substanţial se deosebesc după condiţiile de creştere şi dezvoltare. Astfel, prima experienţă (varianta I) a fost realizată la temperatura medie (Tm) a aerului de 15°C, variind între 10-18°C, Tm a solului - 13°C, cu o variaţie între 8-17°C; cea de-a doua experienţă (varianta II) s-a efectuat la Tm a aerului de 28°C, variind de la 23-31°C, iar Tm a solului - 25°C, variind între 21-30°C ( g.1.). Plantele crescute în condiţiile variantei I au fost cultivate şi au atins fazele preconizate în experiment timp de 11 săptămâni (77 zile), pe când cele din varianta II - 6 săptămâni (42 zile). În ambele cazuri plantele au atins faza de 4 - 5 frunzuliţe adevărate. Primele genotipuri de oarea-soarelui, care au răsărit la suprafaţa solului în varianta I au fost hibridul Xenia şi linia ♀ a acestuia (la a 2 zi de la plantare), apoi a răsărit hibridul Valentino (la a 3 zi), Valentino ♂ (la a 4 zi), Valentino ♀ (la a 5 zi) şi Xenia ♂ (după 7 zile). În cazul variantei II, cu temperatura medie a aerului de 28 °C toate plantele au răsărit în primele trei zile din momentul plantării, genotipurile hibride (Xenia şi Valentino) ca şi în cazul variantei I au apărut printre primele. Temperaturile joase, deci, au determinat atât întârzierea germinării şi răsăririi genotipurilor de oarea-soarelui studiate, cât şi apariţia primei perechi de frunze 31
Page 1 and 2: 198 CUPRINS Articole de fond Ф.И
Page 3 and 4: 200 CONTENTS Basic articles T.Furdu
Page 5 and 6: 4 ARTICOLE DE FOND СОВРЕМЕН
Page 7 and 8: биофизических, био
Page 9 and 10: В США и Великобрита
Page 11 and 12: социальные нормы р
Page 13 and 14: организма». Cannon W.B.
Page 15 and 16: разных лет. Кн. 1. - Т
Page 17 and 18: Регуляция количест
Page 19 and 20: переходят в VI-III, а ч
Page 21 and 22: оболочка (собствен
Page 23 and 24: лет у леща Верхне-В
Page 25 and 26: промысловых ценных
Page 27 and 28: строгого мониторин
Page 29 and 30: физические нагрузк
Page 31: санокреатология. К
Page 35 and 36: (după 31 zile) la hibridul Xenia,
Page 37 and 38: Tabelul 2. Variaţia numărului de
Page 39 and 40: of sun ower to the infection by Oro
Page 41 and 42: stres, care declanşează activizar
Page 43 and 44: 72,55 şi GwPOX - cu 134,46% compar
Page 45: espectiv de 27,15 şi 34,5 % de la
Page 48 and 49: status-ul apei în frunze se stabil
Page 50 and 51: APRECIEREA REZISTENŢEI STEJARULUI
Page 52 and 53: curmat prin răcirea eprubetelor, d
Page 54 and 55: determină că termotoleranţa stej
Page 56 and 57: înfrunzirea celor 7 arbori luaţi
Page 58 and 59: 2. Scurgerea electroliţilor este o
Page 60 and 61: Материал и методы.
Page 63: При реципрокном ск
Page 67 and 68: Выводы. - При скрещи
Page 69 and 70: În legătură cu cele menţionate
Page 71 and 72: Tabelul 1. In uenţa FC D.sorokinia
Page 73 and 74: Fig.3.Scanarea multidimensională a
Page 75 and 76: Examinarea valorilor indicilor de c
Page 77 and 78: obţinerea a peste 80 unităţi de
Page 79 and 80: ani înălţimea tufelor a constitu
Page 81 and 82: Până în anul 4 pe rod (anul 5 de
Page 83 and 84:
tulpinile gerone are calităţi pro
Page 85 and 86:
82 ZOOLOGIA ПЕРЕЛЕТНЫЕ И
Page 87 and 88:
личинок. Если же др
Page 89 and 90:
21 соответственно, п
Page 91 and 92:
- Gr, apple - Ap, peach - Pe, black
Page 93 and 94:
of goosberry [6]. The structure of
Page 95 and 96:
during spring 2008 at Rybachy Biolo
Page 97 and 98:
While these ticks rarely transmit h
Page 99 and 100:
Molecular evidence of co-infection
Page 101 and 102:
Among the pests of fruit trees in E
Page 103 and 104:
amylovora type strain 1⁄79Sm did
Page 105 and 106:
îurilor mici sunt fragmentare şi
Page 107 and 108:
104
Page 109 and 110:
Analizând distribuţia populaţiil
Page 111 and 112:
108 Характеристика б
Page 113 and 114:
110 Proisotoma minima (Absolon, 190
Page 115 and 116:
112 Cryptocephalus violaceus Laicha
Page 117 and 118:
голарктическим аре
Page 119 and 120:
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Page 121 and 122:
118 Fig. 2. Indicii de diversitate
Page 123 and 124:
şi dezvoltare a ştiinţelor biolo
Page 125 and 126:
122 360 min 10 51,70 ± 0,35 25,85
Page 127 and 128:
Acest mozaic al valorilor activită
Page 129 and 130:
126 40 63,19 ± 5,24 61,11 ± 6,36
Page 131 and 132:
128 19. Minea R., Brasoveanu M., Gr
Page 133 and 134:
spori cu densitatea 3x106 spori/ml,
Page 135 and 136:
132 Figura 1. Activitatea antimicro
Page 137 and 138:
iprzhr/biomed. html. 7. Lahtinen Sa
Page 139 and 140:
menea cantitate de aminoacizi liber
Page 141 and 142:
symbiotic system. Докл. Бъл
Page 143 and 144:
e cient raport lichid cultural : so
Page 145 and 146:
142 Figura 3. Dependenţa randament
Page 147 and 148:
144 Activitatea pectolitică a prep
Page 149 and 150:
ECOLOGIA ŞI GEOGRAFIA ИСПОЛЬ
Page 151 and 152:
водопользования и
Page 153 and 154:
Табл. 2. Перечень пе
Page 155 and 156:
Созданная пилотная
Page 157 and 158:
of management tasks // Proceedings
Page 159 and 160:
hidrogenului sulfurat. De asemenea,
Page 161 and 162:
Fig. 1. Evoluţia cantităţii luna
Page 163 and 164:
Concluzii: 1. Precipitaţiile căzu
Page 165 and 166:
5,9) intermediar, se sedimentează
Page 167 and 168:
9,4%. Variaţia coe cientului de do
Page 169 and 170:
de acumulare a MG în plante la pol
Page 171 and 172:
166 ANIVERSĂRI SAVANT ŞI CHIRURG
Page 173 and 174:
altor indici hemodinamici la bolnav
Page 175 and 176:
a veni în ajutorul celor mai nevoi
Page 177 and 178:
altor componente ale mediului ambia
Page 179 and 180:
174 PERSONALITĂŢI NOTORII A TRIBU
Page 181 and 182:
176 ПРОФECCOP П. И. НЕСТ
Page 183 and 184:
почвенные, энтомоп
Page 185 and 186:
alte obiecte acvatice. În loc de
Page 187 and 188:
1.3 şi 1.4 - „Râurile din bazin
Page 189 and 190:
182 CRONICĂ ŞTIINŢIFICĂ FIZIOLO
Page 191 and 192:
184 ABSTRACTS UDC 612.821 + 616.89
Page 193 and 194:
UDC: 635.64:575. EVALUATION OF THE
Page 195 and 196:
Moldovei. Ştiinţele Vieţii. 2008
Page 197 and 198:
precipitations, which are trained f
Page 199 and 200:
низких температура
Page 201 and 202:
УДК:575.852 ПЕРЕЛЕТНЫЕ
Page 203 and 204:
Aspergillus avus, Aspergillus alli
show all

198 CUPRINS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?