198 CUPRINS

66
5. Лях В.А., Сорока А.И. и др.// Методы отбора ценных генотипов на уровне пыльцы. Запорожье.
2000. 48 с.
6. Мирошниченко Е.Н., Лях В.А. Влияние прогревания пыльцы гибридов клещевины на
устойчивость к засухе образующегося потомства. // Вестник аграрной науки. 2000. № 10. с. 43-46.
7. Пивоваров В.Ф. Современные тенденции в селекции овощных культур. // Мат. Межд. научно-
практ.конф. Москва. 2008. с. 38-49.
8. Сенин И.В. Использование показателей пыльцы для выделения из популяций моркови
перспективных линий для гетерозисной селекции. // Гетерозис сельскохозяйственных растений:
Мат.докл.сообщ. межд.симпоз. Москва. 1997. с.142-144.
9. Frova C., Portaluppi P., Villa M., et el. Sporophytic and gametophytic components of
thermotolerance effected by pollen selection // J. of Heredity. 1995. Bd. 86. N 1. P. 50-54
10. Mulcahy D..L. Correlation between gametophytic and sporophytic characteristics in Zea mays L.
// Science. 1971. N 171. P. 1155-1156.
11. Pfahler P. Comparative effectiveness of pollen genotype selection in Higher plants // Polen:
Biology and Implications for Plant Breeding. N.Y. 1982. P. 361-365.
Articolul este prezentat de academicianul A. Jacotă
CERCETĂRI CU PRIVIRE LA CONTROLUL GENETIC AL
REZISTENŢEI GRÂULUI LA DRECHSLERA SOROKINIANA
(SACC). SUBRAM.
Lupaşcu Galina, Saşco Elena, Gavzer Svetlana
Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al A.Ş.M.
Bolile de rădăcină au un impact negativ pronunţat asupra creşterii şi dezvoltării
plantelor de grâu, fenomen care se re ectă asupra cantităţii şi calităţii roadei.
Conform datelor noastre cu privire la componenţa speciilor agenţilor topatogeni la
grâu în Republica Moldova, speciile Drechslera Ito nu prezintă o pondere prea mare
în complexul general al fungilor care produc putrezirea rădăcinii la grâu, frecvenţa
acestora variind în limitele 11,5-16,6% în anii 2005-2006 [1].
În ceea ce priveşte entitatea taxonomică a patogenilor Drechslera, pe parcursul
mai multor ani există opinii controversate, unii autori pledând pentru existenţa reală
a genurilor Drechslera şi Bipolaris, apărute în baza genului Helminthosporium Link.
Fr. [2]. Totodată, se atestă denumirile de specii Bipolaris sorokiniana (Sacc.in Sorok)
Shoem. şi Drechslera sorokiniana (Sacc.) Subram &Jaim. ca sinonime [3]. Din aceste
considerente, autorii prezentelor cercetări au utilizat ca referinţe bibliogra ce şi
informaţii în care se vorbeşte despre patogenii Bipolaris.
Fungul D.sorokiniana, infectează în mod sistemic întreaga plantă [4] şi ind un
patogen nespecializat atacă, practic, toate culturile păioase (grâu, triticale, orz ş.a.).
Tocmai din această cauză, faptul că unele soiuri de grâu, inclusiv recent omologate,
cu manifestări de putregai de rădăcină au prezentat doar izolate de D.sorokiniana [1],
relevă pericolul patogenului la implementarea soiurilor, precum şi posibilitatea de
extindere a maladiei asupra altor culturi înrudite.