209 CONTENTS

More documents

Recommendations

Info

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2 (314) 2011 124 LINII PERSPECTIVE DE TOMATE CU POTENŢIAL DE PRODUCTIVTATE ŞI ADAPTABILITATE LA CONDIŢIILE DIN REPUBLICA MOLDOVA Mihnea Nadejda Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Introducere Genetica, Biologia moleculară şi Ameliorarea Ameliorarea contemporană demonstrează necesitatea creării liniilor, soiurilor şi hibrizilor cu rezistenţă ecologică înaltă. Importanţa ameliorării adaptive în crearea soiurilor care îmbină rezistenţa la factorii stresogeni cu productivitatea înaltă a fructelor este recunoscută de mulţi cercetători [4, 6, 11,13,15] . Conform cercetărilor realizate de Danilov Jivco [3], în Bulgaria o atenţie deosebită se acordă rezistenţei soiurilor şi liniilor de tomate la factorii extremali ai mediului, îmbinării potenţialului înalt al productivităţii cu rezistenţa ecologică. Н.Н. Балашова [2] consideră că există o
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2 (314) 2011 corelaţie strânsă între rezistenţa la patogeni şi factorii abiotici ai mediului. Selectarea în baza rezistenţei la un cingur factor micşorează potenţialul formei selectate. Răspândirea largă a soiurilor înalt productive create în Moldova este frânată de condiţiile biotice şi abiotice, speci ce acestei zone. De acea, se acordă o deosebită atenţie problemei îmbinării potenţialului productiv cu rezistenţa ecologică [1, 9, 10]. Crearea soiurilor şi hibrizilor noi, care ar dispune de capacitatea de a încolţi în condiţii de câmp, este actuală în legătură cu problema micşorării cheltuielilor energetice pentru creşterea răsadului şi extinderea perioadei de coacere a fructelor în câmp. Cercetările efectuate anterior [1, 8], au arătat că genofondul tomatelor de cultură constituie o sursă bogată de gene care determină rezistenţa tomatelor la temperaturi joase pozitive. Scopul cercetărilor în perioada anilor 2006-2008 a fost selectarea formelor de tomate rezistente la frig din combinaţiile hibride intraspeci ce, evaluarea lor în baza unui complex de caractere utile, evidenţierea celor mai valoroase linii pentru transmitere la Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante a Republicii Moldova şi promovare în producţie. Material şi metode În calitate de material de studiu au fost utilizate 8 linii de tomate selectate din diferiţi hibrizi intaspeci ci. Evaluarea rezistenţei la frig a liniilor de tomate a fost efectuată după metoda VIR [16]. În acest scop pentru determinarea rezistenţei la frig, pentru ecare formă au fost folosite câte două cutii Petri cu câte 50 seminţe în ecare, care au fost puse în camera - frigider „KBK-250” la temperatura de 10 0 C, menţinute timp de 21 zile, alte două cutii cu acelaşi număr de seminţe au fost puse în termostat la temperatură optimă (25 0 C) pentru 4 zile (varianta control). După expirarea termenelor a fost determinată viabilitatea seminţelor şi calculată rezistenţa la frig după formula: P= A/B x 100%, în care: A-germinaţia seminţelor la temperatura de 10 0 C, B - germinaţia seminţelor la temperatura de 25 0 C (martor). Formele selectate conform rezistenţei la frig, au fost semănate direct în sol pe teren neprotejat. Cultivarea tomatelor a fost efectuată conform tehnologiei aplicate în Moldova. Descrierea morfo - biologică a fost efectuată după descriptorul „UPOV” [12] şi „Руководство по апробации овощных культур и кормовых корнеплодов” [14] Rezultate şi discuţii Genetica, Biologia moleculară şi Ameliorarea Din combinaţiile hibride intraspeci ce Prizior x Preliudia, Nistru x Uspeh, Potoc x Cambelle 22, Noviciok x Iuliana, Uspeh x L-325 au fost selectate forme rezistente la frig descrierea morfologică a cărora este expusă mai jos. Datele prezentate în tabelul 1 indică că formele selectate se deosebesc după tipul de creştere, înălţimea plantelor, forma şi culoarea fructului necopt. După tipul de creştere, liniile sau plasat în trei clase: determinante (L-131, L-a33, L-137, L-138), semindeterminante (L-134, L-135), indeterminante (L-132). Înălţimea plantei, independet de condiţiile de creştere şi tipul de creştere a variat de la 40,0 cm până la 140 cm. Forma fructului este derivata raportului dintre lungimea (L) şi diametrul (D) acestuia. După cum arată datele din 125
Page 1 and 2:
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82: Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 131: Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
show all

209 CONTENTS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?