209 CONTENTS

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2 (314) 2011
sunt oportune şi merită o deosebită atenţie clinică.
În studiul nostru s-a determinat rolul cauzal al mediatorilor in amaţiei, in special,
a markerilor proteinelor cardiospeci ce (Troponinei I, mioglobinei) şi a enzimelor
citoplasmatice şi capacitatea lor de a participa în producerea reacţiilor patogenice in lanţ
şi de a in uienţa evoluţia clinică a sindromului de insu cienţă cardiacă şi progresarea
disfuncţiilor cronice ale miocardului.
Concluzii
1. Datele obţinute în cercetare ne-au permis să conchidem, că valorile activităţii
proteinelor speci ce cordului - Troponinei I, mioglobinei se pot cali ca drept biomarkeri
distincţi al diagnosticului precoce în miocarditele acute la copii având o semni caţie
indispensabilă clinică.
2. Rezultatele studiului relevă, că la pacienţii cu disfuncţii cronice ale miocardului
de rând cu proteinele, se produce o sporire a enzimelor cardiospeci ce în ser sangvin
- a lactatdehidrogenazei, creatinkinazei-MB, ASAT fapt ce con rmă un nivel moderat
exprimat de ischemie de geneză cardiacă.
3. Evaluarea markerilor biochimici re ectă obiectiv intensitatea procesului in amator,
gravitatea sindromului de insu cienţă cardiacă, gradul de alterare a membranelor
celulare, caracterul complicaţiilor asociate, permite eşalonarea măsurilor terapeutice
diferenţiate.
4. Implementarea în practica clinică a aprecierii biomarkerilor afectării miocardului
este utilă în vederea micşorării ratei evoluţiilor nefavorabile ale sindromului de
insu cienţă cardiacă congestivă care însoţeşte diverse maladii cardiovasculare la
copii şi adolescenţi, precum şi în reducerea semni cativă a mortalităţii prin maladii
cardiovasculare odată cu perfectarea diagnosticului şi strategiilor terapeutice.
Referinţe bibliogra ce
Fiziologia şi Sanocreatologia
1. Adams JE, Bodor GS, Davila-Roman VG et al. Cardiac troponin I: A marker with high
speci city for cardiac injury. Circulation, 1993; 88:101.
2. Berenson G.S. et al, Association between multiple cardiovascular risk factors and
atherosclerosis in children and young adults. The Bogalusa Heart Stud.// N Engl J Med., 1998;
338: 1650-1656.
3. Biochemical Markers. /Eds J.C.Kaski, D.W. Holt. Dardrecht, 1995; 189-199.
4. Biochemistry standarts of laboratory practice: recomendations for the use of cardiac
marker in coronary artery disease. //Clin.Chem., 1999; 45: 1104-1121.
5. Bohn D., Benson L. Diagnosis and management of pediatric myocarditis. //Journal of
Pediatrics Drugs, 2002; 4: no.3: 171-181.
6.. Braunwald E., Bristow M.R. Congestive heart failure: fty years of progres./ Circulation.
2000; 102: IV14-IV 23.
7. Burhop J., Rosol M., Craig R. et. al. Effect of a cardiomyopathy – causing Troponin T
mutation on thin lament function and structure. // Biol. Chem., 2001; 276: 23: 20788-94.
8. Colinson P., Chamberlain L.Cardiac markers in the diagnosis of acute coronary
syndromes.// Curr Cardiol Rev., 2001; 3: 4: 280-288.
9. Colucci W.S. Molecular and cellular mechanisms of myocardial failure. //Am J Cardiol.,
1997; 80:15L-25L.
10. Erlacher P, Lercher A., Falkensammer J.. Cardiac troponin and beta-type myosin heavy
59