209 CONTENTS

More documents

Recommendations

Info

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2 (314) 2011 Modelul matematic al humi cării poate descris prin următoarea expresie: H plan = H real – H min + H format , (4) unde: H plan – conţinutul de humus plani cat; H real – conţinutul de humus rezultat din descompunerea masei culturii precedente; H min – cantitatea de humus mineralizat; H format – cantitatea de humus nou format. real H = (K • R + RS.R ) • K (5) format plan 1 unde: K – coe cient, care exprimă partea R administrată în sol (3); plan K – coe cient, care exprimă partea humi cată a masei totale a culturii agricole. 1 real R – recolta reală plani cată. plan Înlocuind H format (5) în ecuaţia (4) şi efectuând transformările necesare, modelul matematic al conţinutului anual de humus arată astfel: plan H = Hreal • (1-K ) + K • (R + K • R ), (6) format m 1 S.R. plan unde: plan H – cantitatea de humus plani cată ca nou formată; format K – coe cient, care exprimă partea mineralizată a humusului m Ecologia şi Geogra a plan După cum se vede din expresia (6), valoarea minimă a H se realizează atunci, format plan când K = 0. Valoarea maximă a H se stabileşte atunci, când K = 1. format În continuare, cu scopul efectuării unei analize a modelului, prezentăm o testare a lui prin simularea proceselor de soli care. Date iniţiale: sol – cernoziom tipic moderat humifer; conţinutul de humus – 3,3%; culturi – cereale; recolta biologică iniţială – 145 unităţi / unitate de suprafaţă. Se cere de modelat dinamica fertilităţii solului pentru diferit procent de administrare în sol a resturilor vegetale de culturi agricole. Rezultatele sunt prezentate în formă gra că ( g. 1- 4). În g. 1 este inclusă dinamica recoltei totale a culturii agricole pentru diferit procent de administrare în sol a resturilor vegetale. După cum observăm, recolta culturii agricole este în creştere până la potenţialul ei real, dacă gradul de înstrăinare a masei vegetale nu depăşeşte nivelul de 68%. În cazul depăşirii acestui nivel, recolta totală a culturi agricole scade până la un anumit nivel, după care rămâne constantă. Acest nivel, după cum observăm din formulele (2) şi (3), este în funcţie de cantitatea de azot acumulat din atmosferă şi de masa sistemului radicular al plantelor. Analizând intensitatea descreşterii recoltei totale, se constată, că pentru orice nivel de înstrăinare mai mare de 68%, perioada în care nivelul recoltei ajunge constant este de cca 5-6 ani, şi este perioadă ce coincide cu periodicitatea cu care israeliţii în perioada Vechiului Testament lăsau pământul arabil în pârloagă [12] ca el să se “odihnească” (una din poruncile date israeliţilor de către Dumnezeu). Pentru menţinerea constantă a recoltei la nivelul iniţial, este necesar, ca gradul de înstrăinare a masei vegetale să e de 68%. 187
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2 (314) 2011 Din expresia (6) reiese, că conţinutul de humus în sol depinde de cantitatea masei vegetale administrate, ceea ce este în conformitate şi cu rezultatele [9]. Analizând dinamica conţinutului humusului ( g. 2) vedem, că în cazul înstrăinării a 50% din masa vegetală a culturii agricole conţinutul humusului creşte şi ajunge la limita maximă de 6,7% în aproximativ 125 ani, pe când nivelul recoltei totale atinge valoarea maximă în 4 ani. Timp de 4 ani atinge nivelul maxim şi bilanţul pozitiv al humusului, care devine egal cu zero peste 125 ani. Adică în tot acest timp se produce acumularea humusului după cum este arătat în g. 2, iar nivelul lui poate ajunge la 6,7%. Fig. 1. Dinamica producerii masei vegetale totale a culturii agricole pentru de rit grad de înstrăinare a masei vegetale din ecosistemul solului. Fig. 2. Dinamica masei vegetale totale (Rtot, unităţi relative), producerii humusului (H, %) şi bilanţului humusului (Bh, unităţi relative) în cazul înstrăinării a 50% din masa vegetală totală. (aa. 2007-2009 - recolte relative). În cazul înstrăinării a 60% din masa vegetală ( g. 3), dinamica bilanţului humusului are aproximativ aceeaşi tendinţă ( g. 2), numai că intensitatea acumulării lui este mai 188 Ecologia şi Geogra a
Page 1 and 2:
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150: Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 199: Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
show all

209 CONTENTS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?