209 CONTENTS

More documents

Recommendations

Info

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2 (314) 2011 178 ECOLOGIA ŞI GEOGRAFIA IMPACTUL SUBSTANŢELOR TENSIOACTIVE ASUPRA OXIDĂRII BIOCHIMICE A IONILOR AMONIULUI ÎN APELE NATURALE Spătaru P. * , Sandu Maria * , Tărîţă A. * , Lupaşcu T.**, Negru Maria *** , Moşanu Elena * , Ţurcan S. * * Institutul de Ecologie şi Geogra e al Academiei de Ştiinţe a Moldovei ** Institutul de Chimie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei *** Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Introducere Ecologia şi Geogra a Compuşii amoniului pot întâlniţi în aproape toate tipurile de ape (naturale de suprafaţă şi subterane) ca rezultat al contaminării recente cu produşi de descompunere celulară, a deversării de ape uzate sau scurgerii de ape pluviale de pe suprafeţele agricole unde se utilizează îngrăşăminte de azot (NH NO , etc.). În cazul apelor 4 3 reziduale provenite de la fosele septice conţinutul lor (N ) constituie în medie 400 total mg/l, iar în urma pătrunderii în componentele mediului înconjurător are loc poluarea inclusiv a apelor naturale cu o dezvoltare intensă a biotei acvatice ce provoacă eutro zarea. Apa râurilor mici din Republica Moldova este intens poluată cu compuşi ai azotului (îndeosebi ai amoniului) care prin intermediul râurilor mari ajung în mare şi ocean [1-5]. Prezenţa ionilor de amoniu generează procesul de nitri care în apele naturale de + - - către bacteriile Nitrosomonas (55NH + 76 O2 + 109HCO = C5H O N + 54NO + 4 3 7 2 2 - + - 57H O + 104H CO ) şi Nitrobacter (400NO + NH4 + 4H2CO + HCO + 195 O2 = 2 2 3 2 3 3 - C H O N + 3H O + 400 NO ), iar poluanţii din apă îl pot inhiba sau stimula. Valorile 5 7 2 2 3 optime ale pH-ului din proces sunt între 7,5 şi 8,3, iar ale oxigenului dizolvat de 1,5 – 2,5 mg/dm3 . Cercetările denotă că multe substanţe organice, inclusiv substanţele tensioactive, sunt prezente practic în apa râurilor, inclusiv din republică, deoarece metodele biologice tradiţionale de epurare a apelor uzate sunt puţin e ciente pentru înlăturarea lor [2, 5-7]. Actualmente producţia şi utilizarea detergenţilor este în creştere permanentă. În Republica Moldova, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, s-au înregistrat creşteri considerabile la importurile produselor pentru spălat rufe şi curăţat: de la 3,1 mii tone pentru anul 1995 la 10 mii tone pentru anul 2003 şi cca 27 400 t în 2009. După apariţia primului detergent (1907, Germania) au apărut noi produse cu o compoziţie complexă. Extinderea utilizării în societate a detergenţilor implică folosirea unor cantităţi tot mai mari de substanţe tensioactive (STA), care constituie grupul cel mai important de componente dintr-un detergent, ceea ce duce la pătrunderea acestora în mediul înconjurător şi la poluarea apelor naturale. După cum se ştie, detergentul este un produs de sinteză, care modi ca tensiunea super ciala a apei, ceea ce permite înlăturarea murdăriei. Aceste produse în majoritatea
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2 (314) 2011 cazurilor conţin şi fosfaţi ce dăunează sănătăţii oamenilor şi animalelor, solului, pânzei freatice, marilor întinderi de apa de suprafaţă, orei şi faunei. După criteriul disociaţiei electrolitice, STA se cali ca în neionice, ionice (anionice şi cationice) şi amfotere (amfolitice). Cel mai mult utilizate pentru producţia detergenţilor sunt substanţele tensioactive anionice şi neionice [8]. Multe dintre STA sunt toxice pentru bacterii, alge, peşti, etc. [8, 9]. Ele se caracterizează prin diferită capacitate de degradare biochimică şi se clasi că în substanţe “moi” (alchilsu aţii şi alchilsulfonaţii) şi “dure” (alchilbenzensulfonaţii, STA neionice şi cationice) [10]. Cantităţi de STA ce depăşesc concentraţia maxim admisibilă (CMA) de câteva ori sunt depistate în apa râurilor Bâc, Răut, Botna, etc. [5]. Lipseşte informaţia privind conţinutul STA cationice şi neionice, deasemenea şi rolul lor în procesele biochimice din apele naturale. Prezenta lucrare include un studiu sistematizat al rezultatelor cercetărilor in uenţei diferitor substanţe tensioactive în funcţie de natură şi concentraţie asupra procesului de oxidare biochimică a ionilor de amoniu din apele naturale, expuse la dìferite simpozioane ştiinţi ce [11-13]. Metode şi tehnici de lucru Studiul procesului de transformare biochimică a ionilor de amoniu în apele naturale de suprafaţă a fost efectuat utilizând modelarea de laborator a procesului oxidării aerobe biochimice în vase de sticlă cu volumul de 3 dm 3 [14-16]. Deşi procedeul folosit nu corespunde întocmai condiţiilor proceselor ce au loc în natură, informaţia obţinută demonstrează, cu un grad su cient de probabilitate, in uenţa negativă a fenolului asupra nitri cării ionilor de amoniu în apele naturale şi rolul neutralizant al acizilor humici în cazul prezenţei în apă a produselor petroliere şi a altor poluanţi organici [11]. Modelarea de laborator a fost efectuată prin experimentarea polifactorială [17], pentru ecare variantă luând câte 2 concentraţii STA (1 şi 2 CMA), folosind apa din . Nistru. Concentraţia iniţială a ionilor de amoniu în apă era de 0,11 mg/dm 3 şi a fost adusă la cca 2,0 mg/dm3 cu soluţie de sulfat de amoniu. Proba martor include apa naturală + 3 cu adaos de NH (2,0 mg/dm ). Soluţiile obţinute au fost expuse luminii solare (s-au 4 exclus razele solare directe). Deoarece schimbarea conţinutului de microorganisme în procesul biochimic în funcţie de viteza procesului nu are caracter liniar, rezolvarea + - - analitică a problemei s-a realizat, determinându-se concentraţiile de NH , NO2 , NO3 , 4 O , pH-ul şi populaţiile microorganismelor heterotrofe [18]. 2 Rezultate şi discuţii Ecologia şi Geogra a Pentru modelarea de laborator au fost folosite trei tipuri de STA în variantele 1 şi 2 CMA adăugate în apa naturală ( . Nistru, secţiunea Vadul lui Vodă): anionice – STAAn (alchilsulfonatul de sodiu), neutre (neionice) – STAN (Tween 20 –polioxietilen(20) sorbitan monolaurat) şi cationice – STACt (bromură de cetiltrimetil amoniu) (tab. 1). Sistemul tampon al apei din . Nistru menţine mediul soluţiei probelor de model, pH-ul schimbându-se în limitele devierilor naturale ale apei râului. În primele zile ale experimentului se observă o scădere lentă a concentraţiei amoniului în toate probele de apă, datorită adsorbţiei în sistemele coloide ale apei naturale. 179
Page 1 and 2:
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140: Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 189: Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
show all

209 CONTENTS

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?